Moartea (Bolintineanu)
| Moartea de Dimitrie Bolintineanu |
Știu unde am a merge, știu ce m-așteaptă încă,
Că viața e făclie expusă-n aspru vânt
Pe care o să treacă curând o noapte-adâncă...
Dar ce e bună viața în față c-un mormânt?
În darn al nostru suflet vom îmbăta în viață,
Cu razele puterii în darn ne-am coperi,
În darn dorim a soarbe a gloriei dulceață
Când tot ne strigă nouă: „Tot este pentru-o zi!"
Acel ce trece viața de lacrimi învelită
Va zice celui mare: „Ești tu mai fericit?
Ce? Moartea doar nu varsă și-n cupa-ți aurită
Veninul în plăcerea ce ție a zâmbit?"
Cel tare îi răspunde cu recea sa zâmbire
„E adevăr că moartea ne seceră pe toți.
Eu mor culcat pe aur și pietre de profire,
Tu mori pe lutul rece: tu nici să mori nu poți!"
Ferice cel ce spune când cată să coboare
În negrele morminte, l-ai săi buni cunoscuți,
Aceste vorbe sfinte: „Ferice cel ce moare
Cu fruntea cununată de stimă și virtuți!"
O fată tânără pe patul morții - Scopul omului - La lampa mea - Plângerile poetului român - Fericirea - Moartea - Un tânăr român murind în străinătate - Proscrisul - Elegie - Elegie la o tânără fată - Deșertul - Morții - Fecioara - O cugetare - O patimă - Cântec - Mumă tânără - Invocație - Cântece și sărutări - La o rondurelă - Ziua bună la țară - Timpul - La Ștefan Golescu - La Constantin Negri - Mireasa mormântului - La un orb - La un amic sărac - La un martir - La un schelet - La flori - La uitare - La români - La piramide - La țară - La România - La pizmă - La un avut - La unire - La un poet - La avere - La Cilia - Clavecinul - La băile Cleopatrei - Odă - O umbră - Un regres - La... - Fecioara dimineții - La o nălucire iubită - La ziua aniversală - La patrie - Viziunile - Cîntece din exil