La flori
De la Wikisource
| La flori de Dimitrie Bolintineanu |
Flori frumoase! Sunteţi oare
Dulci surâsuri de la zori?
Căci p-a lor încingătoare
Voi luciţi, o, scumpe flori!
Sunteţi sufletele blânde
Fetelor ce nu mai sânt?
Ah! ca ele de plăpânde,
Treceţi viaţa pe pământ!
Sunteţi vise aurite
Ce din cer se risipesc?
Căci ca ele-mbălsămite
Foile vă strălucesc.
Sunteţi raze fugătoare
Ce plutesc prin sărbători?
Ca lumini de sărbătoare,
Voi luciţi, suave flori.
Sunteţi lacrime divine
Dup-al frumuseţii sân?
Căci cu voi în zile line
Graţiile se îngân!
Vai! Ca voi strălucitoare
Sufletu-mi avea plăceri
Şi ca voi nestătătoare
Au pierit în lungi dureri.
Voi pe sânul primăverii
Către viaţă aţi venit.
Numai eu nu iau durerii
Anii care mi-a răpit.
O fată tânără pe patul morţii - Scopul omului - La lampa mea - Plângerile poetului român - Fericirea - Moartea - Un tânăr român murind în străinătate - Proscrisul - Elegie - Elegie la o tânără fată - Deşertul - Morţii - Fecioara - O cugetare - O patimă - Cântec - Mumă tânără - Invocaţie - Cântece şi sărutări - La o rondurelă - Ziua bună la ţară - Timpul - La Ştefan Golescu - La Constantin Negri - Mireasa mormântului - La un orb - La un amic sărac - La un martir - La un schelet - La flori - La uitare - La români - La piramide - La ţară - La România - La pizmă - La un avut - La unire - La un poet - La avere - La Cilia - Clavecinul - La băile Cleopatrei - Odă - O umbră - Un regres - La... - Fecioara dimineţii - La o nălucire iubită - La ziua aniversală - La patrie - Viziunile - Cîntece din exil
