La o rondurelă

Păsărică trecătoare
Ce eterul străbătând,
Legănată pe-aripioare,
Vii din patrie cântând,

Te salut cu bucurie
Pe acest pământ străin,
Unde nimene nu ştie
De-s voios sau de suspin!

Numai ţie, drăguoară!
Îţi voi spune dorul eu
Depărtat de ţărioară,
Nu mai tace plânsul meu!

D-aurele legănată
În eterul înflorit,
Du-te, du-te, încă-o dată
În pământul fericit.

Iară noi prin ţări străine
Plângem ţara ta cu dor,
Trişti de ale ei suspine,
Însetaţi d-al ei amor.

Când în ţara-nstrăinată
Încă te vei înturna,
Vino, dragă, înc-o dată
Pe ai tăi a cerceta.

Însă la a ta privire
De-ar fi unul mai puţin,
Nu-ntreba de-a lui lipsire
Din pământul cel străin.

Pe mormântu-i de tăcere
Părăsit de trecători,
Mergi şi cânt-a lui durere,
Mergi şi sparge lăcrimiori!