Plângerile poetului român

— ,,O, pentru ce, poete, în cânturile tale
Tu plângi această ţară în care te-ai format?
Şi florilor ce creşte în astă verde vale
Le spui cu ochii-n lacrimi că iarna-a-naintat?

Dar ce lipseşte oare acestor ţări frumoase?
Nu vezi locuitorii cât sunt de mulţumiţi?
Că nimeni nu se plânge de zile dureroase
Ş-aceasta dovedeşte că ei sunt fericiţi.

Când plângi această ţară tu eşti în amăgire;
Legi, arte, instituţii în sânu-i înfloresc;
Tot ce chezăşuieşte o dulce fericire,
O dulce-ndestulare, nimica nu lipsesc."

— ,,Nimica nu lipseşte din câte zici tu mie,
Aici pământul nostru e binecuvântat,
El varsă râuri d-aur; dar îţi voi spune ţie
Lipseşte libertatea, şi tot e întristat."