Sari la conținut

Utilizator:Terraflorin

Cutia cu nisip► Discuție► Teste► Teste2► Proiecte► Pagini noi►
Format:Legături utile
Ultimele 15 pagini noi:

27 noiembrie 2024

  • 15:5227 noiembrie 2024 15:52 Cu acoperământ de clavir... (ist | modificare) [675 de octeți] Costy6911 (discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{titlu | titlu = Cu acoperământ de clavir... | autor = George Ranetti | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Institutul grafic Eminescu, 1901 }} <poem> Era un strașnic flautist, Dar pururi tânărul artist Părea posomorât și trist. Mai trist ca palidul Apollo, — Căci el cântase numai solo! Și ce și-a zis: „De-acum în colo. „Să-ncere și-un duo, doar nu-i foc! „Cu instrumentul meu mă joc „Și-l mânuiesc!... Deci...)
  • 15:5127 noiembrie 2024 15:51 Faptă creștinească (ist | modificare) [859 de octeți] Costy6911 (discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{titlu | titlu = Faptă creștinească | autor = George Ranetti | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Institutul grafic Eminescu, 1901 }} <poem> <i>Strofe aperitive dar nepieritoare</i> Mi-e foame, oameni buni, de mor Și ora mesi-aștept să vie. Deci, iată-mă-n bucătărie Plimbându-mă nerăbdător, Ca tigru-nchis în colivie. Privesc cum fumegă-n tingire O ciorbă extra cu fidea Ce-o fabrică Tincuța mea, — Și-aș vrea s-...)
  • 15:5027 noiembrie 2024 15:50 Idilă modernă (ist | modificare) [638 de octeți] Costy6911 (discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{titlu | titlu = Idilă modernă | autor = George Ranetti | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Institutul grafic Eminescu, 1901 }} <poem> <i>— Sau: ce zicea EA și ce gândea EL —</i> Ea-i zise cu sfială: — Din viața conjugală Vom face un poem Din cele mai măiestre Iar El gândea în sine: — Pentr-un pârlit boem Are destulă zestre, Partida îmi convine! — Fermecătoarea taină A dragosti-mi vei spune! — Drăguța...)

24 noiembrie 2024

  • 11:0024 noiembrie 2024 11:00 Iașmakul Fatmei (ist | modificare) [2.719 octeți] Costy6911 (discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{titlu | titlu = Iașmakul Fatmei | autor = George Ranetti | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Institutul grafic Eminescu, 1901 }} <poem> <i>Poema eminamente turcească, dar de proveniență daco-romană</i> Ibrahim Coltuc Effendi, pașa din Falmalagioc, O fi-având el multe lire și beghiri hrăniți cu foc. Iatagane cu plăsele de sidef strălucitor Și caicuri ce despică unda clarului Bosfor; O fi-având zaharicale și halva în...)
  • 10:5924 noiembrie 2024 10:59 Tejghețarul (ist | modificare) [3.020 de octeți] Costy6911 (discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{titlu | titlu = Tejghețarul | autor = George Ranetti | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Institutul grafic Eminescu, 1901 }} <poem> <i>Poezie care aduce nițel cu „Luceafărul“ lui Eminescu</i> A fost odată-n București În strada ... nu știi care, — Din rude mari negustorești, A fost o fată mare. Și era una la părinți Și proastă sărmănica, Cum printre-atâția mândri prinți E Beizadeaua Ghica. Din umbra trist...)
  • 10:5824 noiembrie 2024 10:58 O tempora, o mores! (ist | modificare) [906 octeți] Costy6911 (discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{titlu | titlu = Pesimistul | autor = George Ranetti | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Institutul grafic Eminescu, 1901 }} <poem> <i>...Que la Grece eut jete sur l’autel de Diane. A. de Musset</i> Ochii Vilmei parcă-s două Felinare cu petrol Și lucesc mai clari, parol, De cât albii stropi de rouă. O, dar părul! Tu, copilă, Nici nu știi cum ard în foc Când îți prinzi câte-o zambilă În șuvițele din coc — Și c...)

22 noiembrie 2024

20 noiembrie 2024

19 noiembrie 2024

  • 16:0619 noiembrie 2024 16:06 Domniei-sale (ist | modificare) [2.420 de octeți] Costy6911 (discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{titlu | titlu = Domniei-sale | autor = George Ranetti | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Institutul grafic Eminescu, 1901 }} <poem> <i>Domnului A. S. București.</i> Din Constanța, unde-odată surghiunit a fos’ Ovidiu, Scriu epistola aceasta pentr-un biet meschin, subsidiu. Pe când bardul antic însă, în avântul inspirării, Îngâna cu trista-i liră plângătorul val al mării, Eu — de și sunt ca și dânsul din născa...)

18 noiembrie 2024

  • 16:0718 noiembrie 2024 16:07 Pesimistul (ist | modificare) [1.229 de octeți] Costy6911 (discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{titlu | titlu = Pesimistul | autor = George Ranetti | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Institutul grafic Eminescu, 1901 }} <poem> <i>— Scena se petrece-n birtul „La Catacombe“ —</i> Mai c-ași plânge. Traiu-mi este o grozavă tragedie. — Cel din urmă act: Neantul... Ptiu, o muscă-n farfurie! Hei, băiete, ia-ți pilaful; ochi-n patru, ce e asta? O să mor, va plânge tata, nenea Ghiță, și-apoi?... Basta! June sunt...)
  • 16:0618 noiembrie 2024 16:06 Noi vrem galoși! (ist | modificare) [670 de octeți] Costy6911 (discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{titlu | titlu = Noi vrem galoși! | autor = George Ranetti | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Institutul grafic Eminescu, 1901 }} <poem> <i>Plagiată după Coșbuc</i> E frig ca-n Pol la Eschimoși Și biata plebe proletară Răcnește-n hainele-i de vară: Noi vrem galoși! Voi vreți pământ? Sunteți gomoși, Desigur nu vă pasă Că degerăm, că n-avem casă, Că vrem galoși! Ați luat peste picior: strămoși Și limba n...)

17 noiembrie 2024

16 noiembrie 2024

15 noiembrie 2024

  • 12:0715 noiembrie 2024 12:07 Păreri de rău (ist | modificare) [679 de octeți] Costy6911 (discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{titlu | titlu = Păreri de rău | autor = George Ranetti | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Institutul grafic Eminescu, 1901 }} <poem> „Strânge-ți dragă geamantanul. Du-te cum ai fost venit; Prea ești rece, prea de ghiață. Nu ești bună de iubit!“ ................................. Iată vara. În mansardă. Sub un soare arzător, Mă prăjesc ca o franzelă Azvârlită 'ntr-un cuptor, Ce căldură! Chiar la umbră Dou...)
  • 12:0615 noiembrie 2024 12:06 Apel desperat (ist | modificare) [902 octeți] Costy6911 (discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{titlu | titlu = Apel desperat | autor = George Ranetti | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Institutul grafic Eminescu, 1901 }} <poem> <i>— Poezie telegrafo-poștală cu răspuns plătit —</i> Electrică copilă curentul pilei tale Și forța ta motrice, m-au scos din balamale! Ți-am dat, mai ieri, adresa-mi și te-am rugat să vii, Să-ți spun, ce nesfârșite, ce triste și pustii Sunt zilele, când singur, lucrez la aparat,...)
Ultimele 75 modificări:
Lista abrevierilor:
D
Modificare la Wikidata
N
Această modificare a creat o pagină nouă (vedeți și lista cu pagini noi)
m
Aceasta este o modificare minoră
b
Această modificare a fost efectuată de un robot
(±123)
Dimensiunea paginii s-a modificat corespunzător acestui număr de octeți

29 noiembrie 2024

28 noiembrie 2024

27 noiembrie 2024

  • difist N Cu acoperământ de clavir... 15:52 +675 Costy6911 discuție contribuții (Pagină nouă: {{titlu | titlu = Cu acoperământ de clavir... | autor = George Ranetti | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Institutul grafic Eminescu, 1901 }} <poem> Era un strașnic flautist, Dar pururi tânărul artist Părea posomorât și trist. Mai trist ca palidul Apollo, — Căci el cântase numai solo! Și ce și-a zis: „De-acum în colo. „Să-ncere și-un duo, doar nu-i foc! „Cu instrumentul meu mă joc „Și-l mânuiesc!... Deci...)
  • difist N Faptă creștinească 15:51 +859 Costy6911 discuție contribuții (Pagină nouă: {{titlu | titlu = Faptă creștinească | autor = George Ranetti | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Institutul grafic Eminescu, 1901 }} <poem> <i>Strofe aperitive dar nepieritoare</i> Mi-e foame, oameni buni, de mor Și ora mesi-aștept să vie. Deci, iată-mă-n bucătărie Plimbându-mă nerăbdător, Ca tigru-nchis în colivie. Privesc cum fumegă-n tingire O ciorbă extra cu fidea Ce-o fabrică Tincuța mea, — Și-aș vrea s-...)
  • difist N Idilă modernă 15:50 +638 Costy6911 discuție contribuții (Pagină nouă: {{titlu | titlu = Idilă modernă | autor = George Ranetti | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Institutul grafic Eminescu, 1901 }} <poem> <i>— Sau: ce zicea EA și ce gândea EL —</i> Ea-i zise cu sfială: — Din viața conjugală Vom face un poem Din cele mai măiestre Iar El gândea în sine: — Pentr-un pârlit boem Are destulă zestre, Partida îmi convine! — Fermecătoarea taină A dragosti-mi vei spune! — Drăguța...)
  • difist Autor:George Ranetti 15:49 +83 Costy6911 discuție contribuții (→Ahturi și ofuri (1901))
  • difist Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/66 13:50 −2 TiberiuFr25 discuție contribuții
  • difist N Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/66 13:50 +2.219 TiberiuFr25 discuție contribuții (→Neverificat: Pagină nouă: vinuiri neîntemeiate, l-au omorât ca trădător, deoarece se împotrivia la războiu. Acuma îl plâng, deși prea târziu. Tata, care era om sărac, fiind rudă de aproape cu Palamede, m’a trimis încă dela începutul războiului să-i fiu slujitor de arme. Pe atunci Palamede era tare pe tronul său și cu multă greutate în sfaturile regilor, așa încât și noi am dobândit oarecare renume și cinste. Dupăce însă, din pricina urei vicleanului Ulise — spun lucru...) Etichetă: Not proofread
  • difist N Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/65 13:43 +2.375 TiberiuFr25 discuție contribuții (→Neverificat: Pagină nouă: Vorbind astfel, înfipse cu o putere strașnică sulița-i uriașă în șoldurile calului și ’n pântecele-i de lemn, legat cu scoabe de fier. Lancea rămase înfiptă, tremurând în coastele înfiorate. Scorburile adânci răsunară, scoțând un lung geamăt. Iată că’n acest timp niște ciobani troieni aduc la rege, cu mari strigăte, pe un tânăr cu mânile legate la spate. Acest necunoscut, întâlnindu-i, li se predase de bună voe, ca să puie la cale acest l...) Etichetă: Not proofread
  • difist m Pagină:Nicolae Iorga - America și românii din America.djvu/71 08:37 +42 Monedula discuție contribuții (formatare) Etichetă: Proofread
  • difist N Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/64 02:15 +2.332 TiberiuFr25 discuție contribuții (→Neverificat: Pagină nouă: scânduri de brad. Se prefac că acesta e un dar al lor pentru întoarcerea acasă: așa umblă vorba. In adâncimile întunecoase ale acestuia însă închid pe ascuns războinici viteji dintre cei mai aleși pe cari i-au tras la sorți și umplu până ’n fund pântecele-i uriaș și toate scorburile cu ostași înarmați. In față se află insula Tenedos, renumită pentru bogăția ei, pe vremea când domnia lui Priam era în floare. Acuma nu mai e decât un golf, un...) Etichetă: Not proofread
  • difist Eneida (Pandelea)/Cartea 2: Căderea Troiei 02:03 −2 TiberiuFr25 discuție contribuții Etichetă: Modificare sursă 2017
  • difist N Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/29 02:02 +2.613 TiberiuFr25 discuție contribuții (→Neverificat: Pagină nouă: cum se cade datoria lor de apărători ai orașului; câteodată mergeau până acolo, încât le răsturnau altarele și aruncau cu pietre în templele lor<ref>Cum a făcut împăratul Caligula.</ref>. «Dacă un oraș era învins, credeau că zeii săi fusese învinși împreună cu dânsul. Dacă un oraș era cucerit, zeii lui erau și ei prizonieri. «E adevărat că în această din urmă privință părerile erau nesigure și se deosebiau mult. Unii erau încredința...) Etichetă: Not proofread
  • difist Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/21 01:55 −109 TiberiuFr25 discuție contribuții
  • difist N Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/28 01:53 +3.316 TiberiuFr25 discuție contribuții (→Neverificat: Pagină nouă: dinpotrivă, ''temelia, pe care se sprijină întreaga epopeie'', căci numai mulțumită acestui vis Enea a ajuns păstrătorul zeilor cetăței și prin el i s’a arătat sfânta lui solie. «'''Orașul Troiei a pierit, dar cetatea troiană nu:''' mulțumită lui Enea, focul sfânt nu s’a stins și zeii tot au un cult. Cetatea și zeii fug cu Enea: ei colindă mările, căutând un ținut, în care să le fie dat să se opriască. Adesea însă două sau mai multe ora...) Etichetă: Not proofread
  • difist N Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/27 01:41 +3.191 TiberiuFr25 discuție contribuții (→Neverificat: Pagină nouă: subiect întemeierea unui oraș. Printre toate poemele acestea vechi, cari aveau drept subiect întemeierea sfântă a unui oraș, este unul care n’a pierit, fiindcă, dacă subiectul său îl făcea să fie scump unui oraș întreg, frumusețile sale l-au făcut să fie prețuit de toate popoarele și de toate veacurile. Se știe că Enea întemeiase Laviniul, din care eșise Albanii și Romanii, așa încât era privit ca întâiul întemeietor al Romei. In jurul lui se...) Etichetă: Not proofread
  • difist N Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/26 01:30 +3.001 TiberiuFr25 discuție contribuții (→Neverificat: Pagină nouă: ceva decât un oraș, sau un loc întărit. Pentru ei însă, cetatea — civitas — era ''tovărășia'' religioasă și politică a familiilor; orașul era numai ''locul'' de adunare, locuința și mai cu seamă templul acestei tovărășii. Fiecare ''oraș'', care cuprindea deci în sine ''cetatea'', se întemeia numai dupăce se îndepliniau anumite ceremonii religioase; el era pus dela început sub ocrotirea deosebită și pentru veșnicie a unui zeu puternic. {{C|'''C...) Etichetă: Not proofread
  • difist Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/18 01:21 0 TiberiuFr25 discuție contribuții
  • difist N Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/25 01:20 +3.198 TiberiuFr25 discuție contribuții (→Neverificat: Pagină nouă: mai ca a lui; le dădu și lor gândire, voință, cumpănirea faptelor; fiindcă le simția că sunt puternice, iar el suferia înrâurirea lor, își mărturisi atârnarea lui de dânsele, se rugă lor și le adoră: își făcu dintr’însele zei». Religia aceasta pare că s’a născut cu mult mai în urmă decât religia casnică, al cărui cult era îndreptat cătră morții familiei și cătră focul sfânt. Legendele grecești și italiene păstrează întradevăr...) Etichetă: Not proofread
  • difist Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/24 01:00 +1 TiberiuFr25 discuție contribuții
  • difist N Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/24 00:59 +3.105 TiberiuFr25 discuție contribuții (→Neverificat: Pagină nouă: dem pe Anchise cum privește Troia lui în flacări și totuși nu vrea să plece din locuința lui bătrânească. Vedem pe Ulise, căruia i se dă toate comorile lumei și nemurirea însăși și care nu dorește alt decât să-și mai vadă focul depe vatra lui. Să mergem până la Cicerone: nu mai vorbește acuma un poet, ci un om de stat. «Aici — zice el — e religia mea aici e neamul meu, aici urmele strămoșilor mei; nu știu ce farmec se află aici, un farmec ca...) Etichetă: Not proofread
  • difist N Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/23 00:50 +3.154 TiberiuFr25 discuție contribuții (→Neverificat: Pagină nouă: dupăce vechile credințe se schimbaseră în cea mai mare parte: pe vremea împăratului Octavian August, scriitori de frunte ca Horațiu, Ovidiu, Iuvenal tot mai țineau vechea datină, mâncau dinaintea altarului și vărsau pe vatră fruntea din fiecare fel de mâncare și băutură. Aceste două culturi, al morților și al focului, culturi cari la început vor fi fost poate deosebite, au ajuns cu vremea să se contopiască într’unul singur, așa încât și numele l...) Etichetă: Not proofread

26 noiembrie 2024

25 noiembrie 2024

Format:Babel-30 Se pare că acum este vineri, 29 noiembrie, orele 06:12, moment în care preacinstita Wikisursă în limba română are 14.564 articole.

Format:Pagină de utilizator Format:Ocupat Format:Schimbări recente Format:Cele mai bune WikipediiFormat:Cutia de unelte a lui Terraflorin

Adus de la „https://ro.wikisource.org/w/index.php?title=Utilizator:Terraflorin&oldid=80206”