până când zeul purtător de arc, recunoscător[1], o legă între Ghiaros și înalta Miconos, menind-o, acum nemișcată, să fie locuită și să înfrunte vânturile. Suntem împinși într’acolo; liniștita Delos primește pe obosiții pribegi în portul ei sigur. Dându-ne jos din corăbii, cu toții preamărim orașul lui Apolon. Regele Anius, rege al oamenilor și în același timp preot al lui Apolon, cu tâmplele înconjurate cu bentițe și cu laurul sfânt, ne iese înainte; recunoaște pe vechiul lui prieten Anchise; îi strângem cu toții mâna ca oaspeți și intrăm în casă.
Mă duseiu să mă închin în templul zeului, tăiat într’o stâncă străvechie.
— Timbree[2], dă-ne o locuință statornică; dă celor obosiți ziduri și odrasle și un oraș, care să dureze; mântuie în noi o cetate nouă a Troiei, în noi, cei scăpați din mânile Grecilor și a neînduratului Achile. După cine să ne luăm?… Incotro poruncești să ne îndreptăm? Unde să ne statornicim locuințele? Dă-ne, părinte, un semn și vino de sălășluiește în sufletele noastre.
Abia glăsuisem acestea, când deodată văzurăm că toate se cutremură: și templul și laurul sfânt al zeului; tot muntele se clătină în jurul nostru și tripedul sfânt gemu în altarul, crăpat de sus până jos. Ne aruncarăm zmeriți cu fața la pământ; un glas se înălță atunci în văzduh:
— Neînfrânților Dardani, țara în care s’au născut cei dintâi părinți ai voștri[3], tot ea are să vă primiască, la întoarcere, pe mănoasele-i ogoare. Căutați dar pe străvechea voastră mamă. Acolo seminția lui Enea are să domniască peste toate țările, împreună cu fiii fiilor lor și cei cari se vor mai naște dintr’înșii.
- ↑ Zeița Latona, care fusese iubită de Iupiter, n’avea unde să nască: Iunona pusese toate țările și insulele să-i jure că nu vor primi-o. Atunci Neptun, zeul mărei, cuprins de milă, porunci să iasă din adâncuri o insulă, până atunci necunoscută: Delos. Pe această insulă născu Latona doi gemeni: Diana și Apolon.
- ↑ Timbra, orășel în stăpânirea Troiei, avea un vestit templu al lui Apolon, de aci numirea de Apolon Timbreul.
- ↑ Italia, patria lui Dardanus: Anchise înțelege însă Creta, patria lui Teucer.
