Mic şi mare
De la Wikisource
| Mic şi mare de Ion Luca Caragiale |
- Trece un prăpăd pe lume...
- Dinspre larg de ocean,
- Cu ce neagră turbă bine,
- vine vajnic uragan!
- E o spaimă-n toată firea...
- Păsări albe fug, s-ascund;
- Pinii seculari se-ndoaie;
- peşti, jivine merg la fund.
- Urlă ape biciuite,
- dau nebune către mal;
- Calcă unul peste altul
- şi se-nghite val pe val.
- Geme farul... Un grăunte
- de nisip, nepăsător,
- Râde de urgia oarbă
- şi de groaza tuturor;
- „Râzi? Nu vezi?” l-întrebă farul.
- „Ba văd bine” zice el;
- „Ş-apoi, dacă vine, — vină!
- Sunt atât de mărunţel!
- „Rădăcini eu n-am, să-mi pese!
- nu mă simt deloc legat —
- „Ori în adâncimea mării,
- ori la soare pe uscat —
- „Să mă spulbere de-aicea,
- cu tot eu am să rămân:
- „Mie, unuia, oriunde,
- singur cerul mi-e stăpân!”
- (Convorbiri critice, anul I, nr. 19, 1 Octombrie 1907)
Sonete - Şarla şi ciobanii - Unui poetastru - Unui amic înecat în datorii - Elegie - Versuri - Jalba hoţilor din închisori - Mandatul - Iarna - Cochetărie - Epigrame - Doi academici - Parol doner - Unei copile - Nea Istrate - Excelsior - Magnum Mophtologicum - Ion Prostul - Erato, scapă-mă! - Pe oceanul vremii - Suveran şi curtezan - Cameleon-femeie - Moartă!... - Criticilor mei - Amiaza maura - Moartea protestantului - Eros - Da... nebun! - Discreţie - Thalasa - Glic - Finis - Triolete simboliste - Din carnetul unui poet simbolist - Filozoful Blagomirea - Declaraţie simbolistă - Ruga spiritistului - Primăvara - Sonet brutal - Baladă - Pohod la şosea - În curând - Crucea şi semiluna - Graţia domniţei - În gondolă - Steaua - Idila - Amicului meu Gion - Ab irato - Mauvaise Humeur - O, Nirvana! - O şedinţă la "Junimea" în ajunul Anului Nou - Sfânt-Ion - Prea sărac
Fabule: Duel - Bietul Ion - Temelia - Talmud - Mic şi mare - Mângâiere - Boul şi viţelul - Savant - Odă - De ce?
