Thalasa
Arama rânjitoare a lunii sparge norii,
O voce străvezie răsună-n minaret,
În umbra pimentată palpită sicomorii,
Cu brațul peste mare adoarme un poet.
Potasice principii lovind topuzu-i gol,
Cu tensiuni rezolvă contactul noțiunii,
Cuprins de-o împietrire de antic discibol
Ridică fruntea-i cheală spre clarul disc al lunii.
E Thalasa, efebul de-origine-anonimă,
E Thalasa, aedul, adolescent prepus,
Îl stăpânește Eros cu vraja lui sublimă,
Și mințile-i abstrage cum stă cu fața-n sus.
Și-acum, când de lumină un sentiment confuz
Se culcă peste lume ș-o-mbracă-n poezie,
Aedu-și ia în mână spasmodicul topuz
Și-azvârlă către stele stropiri de ambrozie.
Sonete - Șarla și ciobanii - Unui poetastru - Unui amic înecat în datorii - Elegie - Versuri - Jalba hoților din închisori - Mandatul - Iarna - Cochetărie - Epigrame - Doi academici - Parol doner - Unei copile - Nea Istrate - Excelsior - Magnum Mophtologicum - Ion Prostul - Erato, scapă-mă! - Pe oceanul vremii - Suveran și curtezan - Cameleon-femeie - Moartă!... - Criticilor mei - Amiaza maura - Moartea protestantului - Eros - Da... nebun! - Discreție - Thalasa - Glic - Finis - Triolete simboliste - Din carnetul unui poet simbolist - Filozoful Blagomirea - Declarație simbolistă - Ruga spiritistului - Primăvara - Sonet brutal - Baladă - Pohod la șosea - În curând - Crucea și semiluna - Grația domniței - În gondolă - Steaua - Idila - Amicului meu Gion - Ab irato - Mauvaise Humeur - O, Nirvana! - O ședință la "Junimea" în ajunul Anului Nou - Sfânt-Ion - Prea sărac
Fabule: Duel - Bietul Ion - Temelia - Talmud - Mic și mare - Mângâiere - Boul și vițelul - Savant - Odă - De ce?