Baia Mare de altădată

Sari la navigare Sari la căutare
Baia Mare de altădată
de Dorin Ștef
Editura Eurotip / Glasul Maramureșului, Baia Mare, (2014), lucrare colectivă; ediție îngrijită și coordonată de Dorin Ștef, ISBN 978-606-617-151-9.


Cuvânt înainte[modifică]

Proiectul "Baia Mare de altădată" vizează exclusiv perioada 1945 - 1989, de la instaurarea comunismului în România și până la Revoluția din decembrie 1989.

Capitolul 1.Primii ani de comunism[modifică]

Între 1950 și 1955, Maramureșul s-a numărat printre principalele centre preferate de comuniști în vederea exterminării elitelor politice și intelectuale, active în perioada interbelică, prin închisoarea care a funcționat în Sighetu Marmației și coloniile de muncă forțată de la minele de plumb din Baia-Sprie, Cavnic și Valea Nistrului.

Capitolul 2. Constructia orașului Baia Mare[modifică]

După al Doilea Război Mondial, urbea noastră a cunoscut o perioadă de evoluție. Fiecare decadă din vremea socialismului a adus ceva nou, conform planului de sistematizare impus de regim.

Capitolul 3. Anii de școală[modifică]

„De-a v-ați ascunselea”, „Hoții și Vardiștii”, „Lapte gros”, „Leapșa”, „Șotron”, „Baba-oarba”, „Rațele și Vânătorii”, „Castel” sunt doar câteva dintre jocurile de altădată.

Capitolul 4. Timpul liber[modifică]

De-a lungul timpului, Baia Mare a fost ba centru de școală de pictură, ba oraș mineresc, ba centru de plasă în județul Satu Mare. Ca orice așezare urbană care se respectă și-a avut instituțiile sale de cultură, dar și localuri, unde lumea să iasă spre seară la o prăjitură, cafea sau limonadă. Lumea zicea că iese la promenadă pe farfurie, căci centrul vechi al orașului, actuala piață Millennium, semăna într-adevăr cu o farfurie.

Capitolul 5. Sărbători în comunism[modifică]

"Râde iară primavara, peste câmpuri, peste plai, / Veselia umple țara, c-a venit Întâi de Mai!" Acesta era hitul epocii de aur, fredonat mai de voie, mai de nevoie, de toți românii.

Capitolul 6. Ceaușescu. Partidul. Securitatea[modifică]

În orice colț de lume te-ai duce, e destul să rostești trei nume și, automat, orice străin va spune: "aaa, România!". Este vorba de Hagi, Nadia și Ceaușescu. Dacă Hagi și Nadia sunt nume care, cel puțin pentru români, au o rezonanță pozitivă, în schimb Nicolae Ceaușescu trezește încă amintiri nu tocmai plăcute pentru cei care au trăit (sau mai bine zis au supraviețuit) sub regimul condus de el.

Capitolul 7. Stilul de viață[modifică]

Perioada comunistă a avut și bune și rele. Chiar dacă au avut de înfruntat nedreptățile regimului, băimărenii și-au făcut întotdeauna timp liber pentru a petrece momente de neuitat împreună; pentru că socialismul a constituit și perioada în care familiile erau mai unite.

Capitolul 8. Raționalizarea (1980-1989)[modifică]

Cu toate că regimul Ceaușescu era privit ca unul dictatorial, atitudinea independentă pe care o afișa față de Uniunea Sovietică a făcut ca Occidentul să-i ofere anumite beneficii materiale liderului comunist de la București. Regimul Ceaușescu a beneficiat, așadar, de unele împrumuturi pentru finanțarea programelor sale economice. Până la urmă, însă, datoria creată a devenit o povară pentru economia românească. Între 1971 și 1982, datoria externă a țării a crescut de la 1,2 miliarde la aproape 13 miliarde dolari.

Capitolul 9. Revoluția din decembrie 1989[modifică]

După o jumătate de secol, în care ideologiile comuniste păreau invincibile și de neînlocuit, sfârșitul anului 1989 a adus apocalipsa pentru sistemele politice ce și-au tras seva din Revoluția Sovietică.


PD-icon.svg Această lucrare a fost eliberată în domeniul public de către deținătorul drepturilor de autor.