Muma lui Mihai

De la Wikisource

Salt la: navigare, căutare
Muma lui Mihai
de Dimitrie Bolintineanu


Lângă Olt la monastire
Vine un ostaş din plai
Şi întreabă cu grăbire
,,Unde-e muma lui Mihai?"

Teodora se închină;
Roagă pentru fiul său.
,,-Maică schimnică, suspină,
Nu mai este fiul tău!
Ce nu au putut răpune
Patruzeci de lupte mari,
Au răpus, vai! îţi voi spune,
Două săbii de tâlhari!"
— ,,Sub a morţii grea lovire,
El, căzând, s-a apărat?"
— ,,Prins în lance, cu mărire,
Scump el viaţa lui a dat."
— ,,Adevăr tu spui... El este
Fiul meu cel prea iubit...
Dar poţi tu a-mi face veste
Pe români de i-au unit?"
— ,,N-a putut el să-i unească,
Singuri nefiind uniţi.
Toţi voiesc ca să domnească
Şi-aşteptând, toţi sunt robiţi!"
— ,,Ştirea ta e tristă foarte,
Nu că fiu-meu a murit,
Dar că chiar prin a lui moarte
Pe români n-au dezrobit."
Astfel zice doamna mare
Şi-n chilie s-a închis,
Până ce de întristare
Ochii-n lacrimi i s-a-nchis.