Gazel (Coșbuc, 1)

Salt la: navigare, căutare
Gazel
de George Coșbuc


Oamenii mă-nvinuiesc,
Că sunt tânăr și iubesc!

Tu mi-ai zis să viu la moară
Pe-nsărat, să te-ntâlnesc,

Dar la moară dau de prieteni,
Și de prieteni mă feresc.

Te-am văzut și ieri pe-o cale.
M-am temut să te opresc,

Că de mama mi-e rușine
Și de tine mă sfiesc.

Mi-e necaz pe toată lumea
Și mi-e ciudă că trăiesc:

Te-aș lăsa și mi-e cu jale,
Te-aș iubi și nu-ndrăznesc!