Alfred de Musset: Noapte de august
Muza
Ridică-te, poete! Ia-ți lira și suspină.
Poetul
Dar n-am nici gaz în lampă, nici praf de zacherlină.
Muza
Ridică-te, poete și cântă când îți spun!
Poetul
N-ai prea găsit, o, Muză, momentul oportun!
Ca fata când e prinsă în zbuciumări secrete,
Mă-ntorc și stau o clipă cu fața la părete,
Apoi pe partea dreaptă din nou și iar tresar...
L-am prins! Am prins inamicul. Un singur exemplar
Din câți m-atacă noaptea, cu hotărârea fermă
Să-mi perforeze toată sărmana epidermă!
S-a isprăvit cu tine, făptură săltăreață!
Eu nu pot să justific obscura ta viață,
Ci doar mă uit la tine și indignat mă mir
De unde-ți vin aceste instincte de vampir,
Această-nverșunare nebună, fără scop?
De ce exiști? Și care destoinic Mizantrop
Te-a inventat? Răspunde-mi, căci dacă mă decid
Să te trimit ad patres...
Muza
Devii insecticid!
Și stingi într-însul raza eternă de lumină
Ce tremură în toate tiparele de tină,
În forme vii de floare, de om și de insectă...
Poetul
Pe tine nu te mușcă....
Muza
Pe mine mă respectă.
Poetul
O, da, tu ești abstractă... Dar eu, sărman poet,
De câte ori nu blestem că sunt așa concret.
De-aș fi și eu ca tine un mit, un artificiu,
Aș ignora desigur acest infam supliciu.
M-aș regăsi cu tine în propriul meu mediu,
As crede că din viață mă aflu în concediu.
Muza
O, mai încet!
Poetul
Răspunde, platonică amantă,
De ce mi-ai pus în mână o pană diletantă?
Muza
Să-mbraci în haină nouă simțirea ta bogată,
În versurile tale o inimă să bată
Și lacrimi, din obscura durerii adâncime,
Ca niște diamante să strălucească-n rime.
Cultivă stilul simplu și epitetul rar,
Apoi, uimit tu însuți, trimite la tipar
O carte amuzantă și plină, ca un stup,
De cugetări subtile...
Poetul
Pardon că te-ntrerup,
Dar simt că iar mă-nțeapă...
Muza
În forma ideală,
Impersonal arată-ți durerea personală
Și-n sfera artei pure, uitîndu-te pe tine...
Poetul
Vrei să-m expun amorul și inima-n vitrine?
Să pângăresc în lume secretul meu tezaur,
Să-mi trâmbițez iubirea în trîmbițe de aur?
Și când în juru-mi crește o larmă ne-ntreruptă
De voci îndurerate și strigăte de luptă.
Eu să rămân deoparte, cu ochii cătră stele,
În turnul de ivoriu al visurilor mele?
Mai bine piară-n germen imaculatul tom.
Muza
Dar nu uita, poete, că ești poet.
Poetul
Sunt om.
Muza
Pardon! Te rog, dă-mi voie...
Poetul
Polemică deșartă:
Eu simt că iar mă-nțeapă!
Muza
Vreau artă pentru artă.
1910
Homer: Chinurile lui Ulise - Alfred de Musset: Noapte de august - Al. Depărățeanu: Vara la țară... - Dimitrie Bolintineanu: Mihai Viteazul și turcii - George Coșbuc: Țiganii - Th. Speranția: Câinele ovreiului - A. Mirea: Caleidoscop - O. Goga: Mucenicii - O. Goga: Vade retro... - I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu - M. Codreanu: Sonete parnasiene - Mircea Dem. Rădulescu: Nocturnă - I. U. Soricu: Închinare - Cincinat Pavelescu: Epigrame lui Nigrim - Nigrim lui Cincinat - Un anonim din Craiova lui Cincinat - Cincinat lui Nigrim & comp. - Adrian Maniu: Menajerie - N. Davidescu: din Cântarea Omului - O domnișoară de pension: Misterul nopții - Un începător de talent: Apostrofe la lună - Otilia Cazimir: Vis alb - Otilia Cazimir: Strofa risipită - Otilia Cazimir: Ariciul - Demostene Botez: Prohod - Demostene Botez: Tristeți provinciale - Demostene Botez: Cobe - Tudor Arghezi: Psalm - Tudor Arghezi: Menire - Tudor Arghezi: Utrenie - Tudor Arghezi: Blesteme