Poetul (Octavian Goga, 1)
Un cavaler cu ochi de vultur, cu inima de fată mare,
Cu braț de fier, cu mâna albă, de zbucium și de luptă dornic,
Pe-un piept de stâncă solitară și-a-ntemeiat un cuib statornic,
O singuratecă cetate cu turn strălucitor în zare,
Când raza zorilor dintâie zâmbește-n prag de cetățuie,
Pe năzdrăvanu-i cal sălbatic răsare-n noapte cavalerul,
În soare-i fulgeră armura și zboru-i întretaie cerul,
Cu aripi meștere în albul nemărginirilor se suie.
În furtunateca-i năvală se duce-așa fără hodină,
O lume se răsfrânge-n ochii adânci ca nopțile de vară.
Din mii de tulnice răsună a vieții veșnică fanfară,
Când zburătoru-i prinde taina de sus, din unde de lumină.
Avântul lui n-are popasuri, în drum el suie și coboară,
Și nestemate fără număr culege mâna fermecată:
El rupe-o floare, prinde-un zâmbet, o lacrimă-n ascuns vărsată,
El fură-un vis dormit azi-noapte pe căpătâiul de fecioară...
A străbătut atâta cale, cât ochii nu cuprind să vadă,
Și când amurgu-ncinge bolta în brâul lui tivit de aur,
În goană el își smulge-o salbă din sfântul cerului tezaur,
Și vine-acasă călărețul cu brațul încărcat de pradă.
Abia mai poate duce greul, se-ndoaie trupul sub povară,
Își scutură în fața porții vestmântul împletit din zale,
O clipă mai privește-n urmă spre ceața risipită-n vale,
Și-apoi în pripă trece pragul... - dar praful a rămas afară!...
Pe-un pat de marmură curată dintr-o cămară neștiută,
El migălind în pacea nopții așează scumpa lui podoabă,
Își frânge de zăgazuri mintea - de veci neadormită roabă -
Și taine pururi vorbitoare s-aleg atunci din mână mută...
...Și știe bine urzitorul că-n vremea trudei lui amare,
Acolo, jos, în umbra neagră, țin sfat atâtea duhuri rele,
Să-i fure marmura măiastră, argintul coborât din stele...
Dar mâinile nu-i dau odihnă, căci vor altar de închinare.
Revedere - Oaspe vechi - Agonie - Paris (I) - Ziua (II) - Notre dame (III) - Felinarul (IV) - În muzeu - Cinquecento - Mama - Măsuța mea - La mal - Aeternitas - De profundis - Lacul - Eu stau la mal... - Scrisoarea ta... - Gândește-te... - Scirocco - Poet - Doina - Voi veniți cu mine... - Inima - Strămoșii... - Carmen laboris - Scrisoare - Moș Crăciun - Eu știu un basm - Trage-ți oblonul... - Un trandafir se stinge - Taina - Toamnă nouă - Mă-ntorc din nou - Amurg - O lacrimă - Moștenire - O clipă