Biblia(Biblia de la București)/Testamentul Nou/Efeseani
_pagina_1.png)
CAP 1
[modifică]
1. Pavel, apostolul lui Iisus Hristos, pren voia lui Dumnezău, sfinților celor ce sânt în Efes și credincioși întru Hristos Iisus:
2. Dar voao și pace de la Dumnezău, Părintele nostru, și Domnul Iisus Hristos!
3. Binecuvântat Dumnezău și Părintele Domnului nostru Iisus Hristos, cela ce ne-au blagoslovit pre noi cu toată blagoslovenia duhovnicească, întru ceale cerești, cu Hristos;
4. În ce chip ne-au ales pre noi întru el mai nainte de izvodirea lumii, a fi noi sfinți și fără prihană pre denaintea lui, cu dragoste,
5. Mai înainte rânduind pre noi întru punere de fii pren Iisus Hristos întru el, după bunăvrearea voii lui,
6. Spre lauda mărirei darului lui, cu carele ne făcu dar pre noi cu cel iubit;
7. Întru carele avem răscumpărarea, pren sângele lui iertarea păcatelor, după bogăția darului lui,
8. Carele au prisosit întru noi, cu toată înțelepciunea și mintea;
9. Arătând noao taina voiei lui, după bunăvrearea lui carea au pus înainte întru el,
10. Spre diregătoria plinirei vremilor, să le întemeiaze toate întru Hristos, și ceale den ceriu, și ceale de pre pământ, întru el,
11. Întru carele ne-am și moștenit, mai nainte fiind rânduiț după punerea-înainte a celui ce toate le isprăveaște după sfatul voiei lui,
12. Ca să fim noi spre lauda mărirei lui, cei ce am nădejduit mai nainte întru Hristos.
13. Întru carele și voi auzind cuvântul adevărului, bunăvestirea mântuirei voastre, întru carea și crezând v’aț pecetluit cu Duhul făgăduinței cel Sfânt,
14. Carele iaste arvună moștenirei voastre, spre mântuirea ocrotirei, spre lauda mărirei lui.
15. Pentru aceaea, auzind și eu cea de la voi credință întru Domnul Iisus și dragostea cea cătră toți sfinții,
16. Nu mă încetez mulțămind pentru voi, pomenire voao făcând la rugile meale,
17. Ca Dumnezăul Domnului nostru Iisus Hristos, Părintele mărirei, să dea voao duh de înțelepciune și de descoperire întru conoștința lui,
18. Luminați fiind ochii cugetului vostru, ca să știț voi carea iaste nădeajdea chemării lui și carea e bogăția mărirei moștenirei lui întru sfinți,
19. Și ce e cea ce prisoseaște mărime a puterii lui întru noi, ceia ce creadem, după lucrarea tăriei puterii lui,
20. Carea au lucrat întru Hristos, sculându-l pre el den morți, și l-au șăzut în direapta lui, întru ceale cerești,
21. Mai sus de toată domnia și biruința și putearea și stăpânirea și de tot numele ce să numeaște, nu numai în veacul acesta, ce și în cel viitoriu.
22. Și toate le-au supus supt picioarele lui și pre el l-au dat cap mai presus de toate Besearecii,
23. Carele iaste trupul lui, plinirea celui ce toate întru toate plineaște.
CAP 2
[modifică]
1. Și pre voi, fiind morți cu păcatele și cu greșalele,
2. Întru carele odinioară ați îmblat, după veacul lumii aceștiia, după stăpânitoriul biruinței văzduhului, duhului celui ce acum lucrează întru fiii neascultării,
3. Întru carele și noi toți am petrecut odinioară întru poftele trupului nostru, făcând voile trupului și ale cugetelor, și eram fii den fire urgiei, ca și ceialalți,
4. Iară Dumnezău, bogat fiind întru milă, pentru cea multă a lui dragoste carea au iubit pre noi,
5. Și pre noi, morți fiind cu greșalele, împreună vii ne făcu cu Hristos – cu darul sânteți mântuiți! –
6. Și împreună sculă și împreună așeză în ceale cerești, întru Iisus Hristos,
7. Ca să arate în veacurile ceale viitoare cea prea de prisosit bogăția darului lui cu bunătate asupra voastră întru Hristos Iisus.
8. Pentru că cu darul sânteți mântuiți, pren credință. Și acesta nu de la voi: al lui Dumnezău e darul.
9. Nu den faptă, ca nu neștine să să fălească.
10. Pentru că facerea lui sântem, zidiți fiind întru Hristos Iisus spre fapte bune, carele mai nainte au gătit Dumnezău, ca întru eale să îmblăm.
11. Pentru aceaea aduceți-vă aminte că voi, care erați odinioară limbile în trup, ceia ce să zic netăiați-împrejur de cea ce să zice împrejur-tăiat în trup, carea e făcută de mână,
12. Că erați în vreamea aceaea osebiți de Hristos, înstriinați de petreacerea lui Israil și striini de legăturile făgăduinței, nădeajde neavând, și fără Dumnezău în lume.
13. Iară acum, întru Hristos Iisus, voi, ceia ce odinioară erați departe, aproape v’ați făcut întru sângele lui Hristos.
14. Pentru că el iaste pacea noastră, cela ce au făcut amândoao una, și mijlocul păreatelui gardului au dezlegat,
15. Vrajba, cu trupul lui, leagea poruncilor, care era pusă în obiceaie, strică, ca pre acei doi să-i zidească întru el un om nou, făcând pace;
16. Și să împace pre amândoi într’un trup cu Dumnezău, pren cruce, omorând vrajba cu ea.
17. Și venind, au vestit pace voao, celor de departe și celor de aproape;
18. Căci pren el avem apropiarea amândoi cu un Duh cătră Părintele.
19. Deci dară nu mai sânteți striini și nemearnici, ce împreună-petrecători cu sfinții și de casa lui Dumnezău,
20. Zidiți fiind preste temelia apostolilor și prorocilor, fiind în capul unghiului sângur Iisus Hristos,
21. Întru carele toată zidirea, împreună alcătuindu-se, creaște spre besearecă sfântă întru Domnul,
22. Întru carele și voi împreună vă zidiți spre lăcaș lui Dumnezău cu Duhul.
CAP 3
[modifică]
1. Pentru aceaea eu, Pavel cel legat al lui Hristos Iisus pentru voi, limbile –
2. De veți fi auzit diregătoria darului lui Dumnăzău cela ce s’au dat mie spre voi,
3. Căci după descoperire au arătat mie taina, după cum am scris mai nainte pre puțin,
4. Cătră care puteți citind a socoti înțelesul mieu întru taina lui Hristos,
5. Carea la alte neamuri nu s’au arătat fiilor oamenilor în ce chip acum s’au descoperit celor svinți apostoli ai lui și proroci, întru Duhul:
6. Să fie limbile împreună moșteani și împreună un trup și împreună părtaș la făgăduința lui, întru Hristos, pren Evanghelie,
7. Căruia am fost poslușnic, după dăruința darului lui Dumnezău, cea ce s’au dat mie după lucrarea puterii lui.
8. Mie, celui mai mic decât toți svinții, s’au dat darul acesta, întru limbi a vesti cea necercetată bogăția lui Hristos
9. Și a lumina pre toți, ce e împreunarea tainei cei ascunse den veaci întru Dumnezău, celui ce toate au zidit pren Iisus Hristos,
10. Ca să să cunoască acum la împărății și la puteri, întru ceale cerești, pren Besearecă, cea de multe fealiuri înțelepciune a lui Dumnezău,
11. După tocmala a veacilor, carea au făcutu-o întru Hristos Iisus, Domnul nostru,
12. Întru carele avem îndrăznirea și apropiarea cu nădeajde, pren credința lui.
13. Pentru aceaea vă pohtesc să nu tânjiți întru necazurile meale ceale pentru voi, carea iaste mărirea voastră.
14. Pentru aceaea plec genuchile meale cătră Părintele Domnului nostru Iisus Hristos,
15. Dentru carele tot neamul, în ceriuri și pre pământ, să numeaște,
16. Ca să dea voao după bogăția măririi lui, cu puteare a vă întări pren Duhul lui, la cel denlăuntru om,
17. Să lăcuiască pre Hristos pren credință întru inemile voastre,
18. Cu dragoste înrădăcinați și întemeiați, ca să puteți cuprinde împreună cu toți svinții ce e lărgimea și lungimea și adâncimea și înălțimea.
19. Și a cunoaște cea pre deasupra cunoștinții dragostea lui Hristos, ca să vă pliniț la toată plinirea lui Dumnezău.
20. Iară celui ce poate mai presus de toate a face prea de prisosit den carele cearem au gândim, după putearea cea ce să lucrează întru noi,
21. Aceluia e slava întru adunare în Hristos Iisus, în toate neamurile veacului veacilor! Amin.
CAP 4
[modifică]
1. Rog dirept aceaea pre voi eu, cel legat întru Domnul, cu vrednicie să umblați chemării carii v’aț chemat,
2. Cu toată smerenia și blândeațele, cu îndelungă-răbdare a mâniei, suferind unul pre alalt cu dragoste,
3. Sârguind să păziți unirea Duhului cu legătura păcii.
4. Un trup și un Duh, după cum v’ați și chemat întru o nădeajde a chemării voastre.
5. Un Domn, o credință, un botez.
6. Un Dumnezău și Părinte tuturor, cel preste toți și pren toți și întru toți noi.
7. Și la fieștecarele dentru noi s’au dat darul după măsura darului lui Hristos.
8. Pentru aceaea zice: „Suindu-se întru înălțime, robit-au robime și deade dări oamenilor“.
9. Iară ceaea ce zice că „Să sui“ ce iaste, fără numai că s’au și pogorât întâiu la ceale mai de jos părți ale pământului?
10. Cela ce s’au pogorât, Acesta iaste și cela ce s’au suit mai presus de toate ceriurile, ca să să umple toate,
11. Și Acesta au dat pre unii apostoli, pre alții proroci, pre alții de-bine-vestitori, pre alții păstori și dascali,
12. Cătră întemeiarea sfinților, spre lucru de slujbă, spre zidirea trupului lui Hristos,
13. Până unde vom sosi toți la unirea legii și a cunoștinții Fiiului lui Dumnezău, spre om deplin, spre măsură de vârstă a umplerii lui Hristos;
14. Ca să nu mai fimu prunci, învăluindu-ne și purtându-ne cu tot vântul învățăturii, cu potcele oamenilor întru ficleșug, spre meșterșugirea înșălăciunii;
15. Ce, adeveriți fiindu-i, cu dragoste, să creaștem la el toate, carele iaste capul, Hristos,
16. Dentru carele tot trupul, împreună cu mădulările alcătuindu-să și închegându-se pren toată pipăirea dării, după lucrare, cu măsura a fiiștecăriia părți, creașterea trupului face, spre zidirea sa cu dragoste.
17. Aceasta dirept aceaea zicu și mărturisescu întru Domnul: ca să nu mai umblați voi după cum și cealealalte limbi îmblă, întru deșertăciunea gândului lor,
18. Întunecați fiind cu cugetul, fiind înstriinați de viața lui Dumnezău, pentru necunoștința cea ce iaste întru ei, pentru împietrirea inimii lor,
19. Carii opăcindu-se, pre dânșii s’au dat hlăpiei, spre facerea a toată necurăția cu lăcomie.
20. Iară voi nu așa aț cunoscut pre Hristos;
21. De vreame ce pre el ați auzit și întru el v’ați învățat, după cum iaste adevărul întru Iisus,
22. Să lepădați voi, după cea de mai nainte petreacere, pre omul cel vechiu, pre cela ce să strică după pohtele înșălăciunii,
23. Și să vă înnoiți de iznoavă cu duhul gândului vostru.
24. Și să vă îmbrăcați în omul cel nou, cela ce după Dumnezău s’au zidit, cu direptate și curăția adevărului.
25. Dirept aceaea, lepădând minciuna, grăiți adevărul fieștecarele cu aproapele lui, căci sântem unul altuia mădulări.
26. „Mâniați-vă, și să nu greșiți“. Soarele să nu apuie asupra urgisirii voastre,
27. Nici dați loc diavolului.
28. Cela ce fură să nu mai fure; ce mai mult ostenească lucrând binele cu mânile, ca să aibă să dea celui ce trebuie.
29. Tot cuvântul putred den gura voastră să nu iasă; ce care e bun, spre zidirea trebuinței, ca să dea dar celor ce aud.
30. Și nu mâhniți Duhul cel Sfânt al lui Dumnezău, întru carele v’ați pecetluit la ziua mântuirii.
31. Toată amărăciunea și mânia și urgia și strigarea și blestemul rădice-să de la voi, împreună cu toată răutatea.
32. Și vă faceți unul cătră alaltu buni, milostivi, dăruindu-vă întru voi, după cum și Dumnezău întru Hristos au dăruit voao.
CAP 5
[modifică]
1. Faceți-vă dară asemănători lui Dumnezeu, ca niște fii iubiț
2. Și umblați cu dragoste, după cum și Hristos au îndrăgit pre noi și s’au dat pre dânsul pentru noi, prescură și jârtvă lui Dumnezeu, spre miros de bună mirosenie.
3. Iară curvia, și toată necurăția, au lăcomia nice să să numească întru voi, după cum să cade sfinților,
4. Și grozăvie, și graiuri nebunești, au glume cealea ce nu să cuvin; ce mai vârtos mulțămită.
5. Pentru că aceasta să știț, că tot curvariul, au necuratul, au lacomul, carele iaste închinătoriu la idoli, nu are moștenire întru împărăția lui Hristos și Dumnezău.
6. Nimenea pre voi să nu vă înșale cu deșarte cuvinte; că pentru aceastea vine urgia lui Dumnezău preste fiii neascultării.
7. Deci nu vă faceț împreună părtaș cu ei.
8. Pentru că erați odinioară întunearec, iară acum lumină întru Domnul.
9. Ca fiii luminei umblați – pentru că roada Duhului întru toată bunătatea și direptatea și adevărul –
10. Ispitind ce iaste bineplăcut Domnului.
11. Și nu vă adunați cu lucrurile ceale neroditoare ale întunearecului, ce mai vârtos le și mustrați.
12. Pentru că cealea ce pre ascuns să fac de dânșii grozav iaste a le și zice.
13. Iară toate dovedindu-să de lumină, să arată; pentru că tot ce să arată lumină iaste.
14. Pentru aceaea zice: „Scoală-te, cela ce dormi, și te învie den morți și va lumina ție Hristos“.
15. Căutați dirept aceaea cum cu socotință umblați, nu ca niște neînțelepți, ce ca înțelepții,
16. Răscumpărând vreamea, căci zilele reale sânt.
17. Pentru aceaea nu vă faceț fără de minte, ce înțelegând ce e voia Domnului.
18. Și nu vă îmbătați cu vin, întru carea iaste nestâmpărare, ce vă umpleți cu Duh,
19. Grăind voao cu cântări și laude și peveții duhovnicești, cântând și pevețând întru inimile voastre Domnului,
20. Mulțămind pururea pentru toate, întru numele Domnului nostru Iisus Hristos, lui Dumnezeu și Părintelui,
21. Plecându-vă unul altuia cu frica lui Dumnezău.
22. Muierile, bărbaților voștri plecați-vă, ca Domnului;
23. Căci bărbatul iaste capul muierii, după cum și Hristos cap besearecii, și Acesta iaste Mântuitoriu trupului.
24. Ce, în ce chip beseareca să supune lui Hristos, așa și muierile la bărbații lor întru toate.
25. Voi, bărbații, iubiț muierile voastre, după cum și Hristos au iubit beseareca și pre el s’au dat pentru dânsa,
26. Ca pre dânsa să o sfințască curățindu-o cu spălarea apei în cuvânt,
27. Ca să o puie aproape pre ea luiș, slăvită besearecă, neavând spurcăciune, au zbârcitură, au altceva dentru aceastea, ce ca să fie svântă și fără prihană.
28. Așa sânt datori bărbații să iubească pre ale lor muieri, ca ale lor trupuri. Cela ce iubeaște pre a lui muiare pre dânsul iubeaște.
29. Pentru că nimeanea niciodinioară ș’au urât trupul său, ce-l hrăneaște și încălzeaște pre el, după cum și Hristos pre besearecă;
30. Căci mădulări sântem a trupului lui, den trupul lui și den oasele lui.
31. Pentru aceasta lăsa-va omul pre tată și pre maică și să va lipi lângă muiarea lui și vor fi amândoi un trup.
32. Taina aceasta mare iaste – iară eu zic în Hristos și întru besearecă –
33. Însă și voi fieștecarele pre a sa muiare așa să o iubească, ca pre el; iară muiarea să să teamă de bărbat.
CAP 6
[modifică]
1. Feciorii, ascultați pre părinții voștri întru Domnul, pentru că aceasta iaste direptate.
2. „Cinsteaște pre tată-tău și pre maică“ – carea iaste poruncă dentâiu, întru făgăduință –
3. „Ca să-ț fie ție bine și să fii îndelungat de zile pre pământ“.
4. Și, părinții, nu urgisiț fiii voștri, ce-i hrăniți pre ei cu învățătură și cu dojana Domnului.
5. Slugile, ascultaț de stăpâni trupeaște, cu frică și cutremur, cu prostimea inemii voastre, ca lui Hristos,
6. Nu după slujba ce e întru ochi, ca cei ce vor să placă oamenilor; ce, ca niște robi ai lui Hristos, făcând voia lui Dumnezău den suflet,
7. Cu bun cuget slujând Domnului, și nu oamenilor,
8. Știind că orice bine fieștecarele va face, aceasta va lua de la Domnul, ori rob, ori slobod.
9. Și, domnii, aceasteaș faceți cătră ei; lăsând înfricoșirile, știind că și al vostru și al lor Domnul iaste în ceriuri și fățărnicie nu iaste la el.
10. Deci, fraților miei, întăriți-vă întru Domnul și întru tăria vârtutei lui.
11. Îmbrăcați-vă întru armarea lui Dumnezău ca să puteți voi a sta cătră măiestriile diavolului.
12. Căci nu iaste voao luptarea spre sânge și trup, ce cătră domnii, cătră puteri, cătră țiitorii lumii întunearecului veacului acestuia, spre ceale duhovnicești ale vicleșugului întru ceale cerești.
13. Pentru aceaea luați toată armarea lui Dumnezău, ca să puteți să stați împotrivă în ziua cea rea și, toate supuindu-le, să stați.
14. Stați dirept aceaea, încinși fiind mijlocul vostru cu adevărul și îmbrăcați fiind cu zaua direptății.
15. Și încălțându-vă picioarele cu gătirea Evangheliei păcii.
16. Preste toate luând pavăza credinței, cu carele veți putea toate săgețile celui viclean ceale arzătoare a le stinge.
17. Și coiful mântuirii priimiți și sabia Duhului, carele iaste graiul lui Dumnezău,
18. Pren toată ruga și rugăciunea rugându-vă în toată vreamea cu Duhul și întru aceastaș priveghind cu toată răbdarea și rugăciunea pentru toți sfinții,
19. Și pentru mine, ca să să dea mie cuvânt întru deșchiderea gurii meale, cu îndrăzneală a arăta taina Evangheliei,
20. Pentru carea mă rog în lanțu; ca întru ea să fiu cu îndrăznire, după cum mi se cuvine a grăi.
21. Ce pentru ca să știți și voi ceale despre mine, ce facu, toate voao le va arăta Tihic, cel iubit frate și credincios poslușnic întru Domnul,
22. Pre carele l-am trimis cătră voi și întru aceastaș, ca să conoașteți ceale pentru noi și să mângâie inimile voastre.
23. Pace, fraților, și dragoste cu credință de la Dumnezău Părintele și Domnul Iisus Hristos.
24. Darul cu toți ceia ce iubesc pre Domnul nostru Iisus Hristos întru nestricare. Amin.
Cătră efeseani s’au scris de la Râm, pren Tihic.
| ▲ Începutul paginii. |