Turma fără păstor
S-aude azi din depărtare
La Dunăre un geamăt greu,
O, cât mai suferi azi de tare,
În țara ta, poporul meu!
Că, iată, ți-au gonit „Păstorul”
Și oile s-au risipit,
Punând la „stână” roșiorul
Pe cel tovarăș ca „năimit”.
Azi „urșii” smulg din carne lâna
Iar sângele din „oi” îl sug
Și multe oi, lăsându-și stâna,
Prin locuri depărtate fug.
[...................................................]
În plaiul strămoșesc, departe,
Oftează frații cu amar,
Fiind siliți acum să poarte
Povara Crucii, spre „calvar”.
O, suflete nemângâiate
Din lagărul de suferință
Voi însetați de libertate,
Păzindu-vă Sfânta Credință!
Voi socotiți pe cei de-afară
Că sunt în raiul desfătării,
Căci nu e viață mai amară
Ca astăzi pe pământul țării!
Voi așteptați o mângâiere,
O rugăciune de la noi,
Dar nu aveți la cine cere
Căci toți suntem întru nevoi.
Pribegi, înstrăinați de casă
Suntem săraci și răslețiți
Căci duhul vrajbei nu ne lasă
Să fim măcar acum uniți.
Ca pleava astăzi ne-mpresoară
Vârtejul greu al vrășmășiei
Și viața noastră mai amară
Ne-o facem noi în pribegie.
Acestă lucrare este considerată a se afla în domeniul public, fiind publicată în cadrul unor manifestări sau discursuri publice despre care se presupune că nu sunt sub licență. În cazul în care lucrarea este supusă drepturilor de autor, va fi necesar ca acestă pagină să fie ștersă, reprezentând o posibilă violare a acestor drepturi. Acest format ar trebui folosit numai după ce s-a depus un efort rezonabil pentru a determina statulul lucrării. |