Rondelul orelor
Aspect
Omnia vulnerant, ultima necat
Pe rând orice ore rănesc,
Iar ultima vecinic omoară... --
Tot sufletul mi-este-o vioară
Ce plânge duios că trăiesc.
Și nici nu mai cerc să zâmbesc
Când viața s-arată ușoară. --
Pe rând orice ore rănesc,
Iar ultima vecinic omoară.
Oricâtă cerească comoară
Ar fi într-un lut omenesc,
Zvârlit de pe clipa ce zboară
Recade în iadul obștesc; --
Pe rând orice ore rănesc.
Poema rondelurilor (1927), de Alexandru Macedonski
- Rondelurile pribege - Lucrurilor - Orașului mic - de aur - Lunii - Crinilor - Țiganilor - Cercetașilor - Plecării - Orașului din Indii - Morii - Contemporanilor - Meu
- Rondelurile celor patru vânturi - Cupei de Murano - Privighetoarei - Trecutului - Oglindei - Domniței - Orașului de altădată - Orelor - Ajungerii la cer - Ctitorilor - Coroanelor nepieritoare
- Rondelurile rozelor - Rozelor ce mor - Lui Saadi - Rozelor din Cișmegi - Marilor roze - Beat de roze - Cascadelor de roze - Privighetoarei între roze - Rozelor de august - Rozei ce înflorește - Lui Saadi ieșind dintre roze
- Rondelurile rozelor de azi și de ieri - Rozelor de azi și de ieri - Nopții argintate
- Rondelurile Senei - Înecaților - Florilor de lună - Parisului iad - Dezastrului mondial - Uriașului - Ticăloșilor - Înălțimilor - Franței burgheze - Duminicilor de la Bellevue - Sfârșitului
- Rondelurile de porțelan - Lui Tsing-Ly-Tsi - Podului de onix - Pagodei - Apei din ograda japonezului - Muzmeiei - Opiumului - Mării Japoneze - Crizantemei - Ioshiwarei - Chinezilor din Paris - Epigraf final