Robert Burns, poetul țărănimei/Mi-e inima ’n munți
Aspect
MI-E INIMA ’N MUNȚI
Mi-e inima ’n munți unde-s codri, izvoare
Unde-alergi peste stânci și primejdii înfrunți,
Vânând căprioare, sălbatece fiare,
Ori unde m’aș duce, mi-e inima ’n munți.
Unde-alergi peste stânci și primejdii înfrunți,
Vânând căprioare, sălbatece fiare,
Ori unde m’aș duce, mi-e inima ’n munți.
O țara mea mândră, cu munții măreți,
O țară de oameni viteji și semeți,
Ori unde-mi îndrept al meu pas călător
La tine mi-e gândul mereu plin de dor.
O țară de oameni viteji și semeți,
Ori unde-mi îndrept al meu pas călător
La tine mi-e gândul mereu plin de dor.
Rămâneți cu bine bătrânilor munți,
Cu albă zăpadă pe ’naltele frunți,
Voi repezi izvoare de farmece pline,
Voi codri sălbateci, rămâneți cu bine.
Cu albă zăpadă pe ’naltele frunți,
Voi repezi izvoare de farmece pline,
Voi codri sălbateci, rămâneți cu bine.