Pagină:Tragedia lui Othello - Maurul din Veneția.pdf/98

Cu vârsta-i și cu rangul potrivite,
Cu felul țărei… — potriviri, de care
Natura ține seamă totdeauna?…
Să nu miroasă-a nestatornicie,
A gust bolnav, și minte deșucheată?
— Vorbesc în general… mă ierți… Dar dacă,
Să zicem, într’o bună zi-și revine:
Și altora, de-acasă, comparându-te,
Iși frânge mânile?…

  OTHELLO
— Bun, bun, la revedere…
Tu vezi, și-mi spune tot ce-ți sare ’n ochi…
Emilia la fel… Acuma, lasă-mă…

  IAGO (plecând)
Te las cu bine…

  OTHELLO
— Hm!… de ce am luat-o?
— I-un om onest… De bună seamă știe,
Cu mult mai mult decât îi stă pe limbă…

  IAGO (întorcându-se)
O vorbă numai… Cred că n’ar fi rău,
Să-i lași în voie… Să te faci nis-nai…
Pe Cassio, deși cu vrednicie,
Și-ocupă locul, poate-ar fi mai bine
Să-l ții îndepărtat un cârd de vreme…
Să-i prinzi mișcarea, felul cum se poartă…