Această pagină nu a fost verificată
ACTUL II
73
OTHELLO
Nimic, iubito… Mergem la culcare…
(lui Montano care e ridicat)
Cu mâna mea eu rana-am să ți-o caut…
Plecați acum…
Mai dă o raită, Iago, prin oraș
Și vezi să fie liniște… — Iubito,
Așa e viața asta de cazarmă,
Trezit din somn mereu de o alarmă… (ies toți afară de Iago și Cassio)
Nimic, iubito… Mergem la culcare…
(lui Montano care e ridicat)
Cu mâna mea eu rana-am să ți-o caut…
Plecați acum…
Mai dă o raită, Iago, prin oraș
Și vezi să fie liniște… — Iubito,
Așa e viața asta de cazarmă,
Trezit din somn mereu de o alarmă… (ies toți afară de Iago și Cassio)
IAGO
Dar ce? Ești rănit locotenente?
Dar ce? Ești rănit locotenente?
CASSIO
O rană fără leac.
O rană fără leac.
IAGO
Ferească Dumnezeu!
Ferească Dumnezeu!
CASSIO
Reputația, reputația, reputația… Mi-am pierdut reputația… Am pierdut partea nemuritoare din mine… Ce-a mai rămas e animalul… Reputația mea, Iago, reputația mea…
Reputația, reputația, reputația… Mi-am pierdut reputația… Am pierdut partea nemuritoare din mine… Ce-a mai rămas e animalul… Reputația mea, Iago, reputația mea…
IAGO
Ehei, credeam că-i vorba de o rană corporală! De asta te plângi tu? Reputația? Ce-i aia? Un cuvânt fără rost. O bâiguială! — Reputația! Obținută mai totdeauna pe nedrept, și pierdută tot așa. Nu ți-ai
Ehei, credeam că-i vorba de o rană corporală! De asta te plângi tu? Reputația? Ce-i aia? Un cuvânt fără rost. O bâiguială! — Reputația! Obținută mai totdeauna pe nedrept, și pierdută tot așa. Nu ți-ai