Această pagină nu a fost verificată
ACTUL II
71
OTHELLO
Pe ce-am mai scump, mă scoate-ți din sărite!
Incep să văd doar roșu ’n fața ochilor…
Un pas să fac, o mână să ridic,
Și gata, s’a sfârșit cu voi!
Eu vreua să știu cine-a ’nceput scandalul.
Căci frate bun să-mi fie, frate geamăn,
Cu mine-a terminat-o! — Cum adică,
Intr’o cetate ’n stare de război,
Ce încă stă cu sufletul pe buze,
Ca orbii să ne batem între noi,
Și unde? Lângă corpul meu de gardă?
Și noaptea? E de nemaiauzit!
— Vreau, Iago, tot să știu.
Pe ce-am mai scump, mă scoate-ți din sărite!
Incep să văd doar roșu ’n fața ochilor…
Un pas să fac, o mână să ridic,
Și gata, s’a sfârșit cu voi!
Eu vreua să știu cine-a ’nceput scandalul.
Căci frate bun să-mi fie, frate geamăn,
Cu mine-a terminat-o! — Cum adică,
Intr’o cetate ’n stare de război,
Ce încă stă cu sufletul pe buze,
Ca orbii să ne batem între noi,
Și unde? Lângă corpul meu de gardă?
Și noaptea? E de nemaiauzit!
— Vreau, Iago, tot să știu.
MONTANO
— Dacă te simți
Legat prin grad sau altă-apropiere,
Să nu vorbești decât cu părtinire,
Atuncea Iago, nu mai ești soldat…
— Dacă te simți
Legat prin grad sau altă-apropiere,
Să nu vorbești decât cu părtinire,
Atuncea Iago, nu mai ești soldat…
IAGO
Ah nu lovi în tot ce am mai scump…
Mai bine limba taie-mi-o decât,
S’o las să se atingă de un Cassio!
Dar sper că n’o să-l coste adevărul…
Deci iată cum stă cazul, generale.
Montano sta cu mine-aci de vorbă,
Când peste noi dă unul fugărit,
De Cassio, — strigându-ne Ajutor!
Ah nu lovi în tot ce am mai scump…
Mai bine limba taie-mi-o decât,
S’o las să se atingă de un Cassio!
Dar sper că n’o să-l coste adevărul…
Deci iată cum stă cazul, generale.
Montano sta cu mine-aci de vorbă,
Când peste noi dă unul fugărit,
De Cassio, — strigându-ne Ajutor!
