Sari la conținut

Pagină:Tragedia lui Othello - Maurul din Veneția.pdf/33

Această pagină nu a fost verificată
34
OTHELLO
BRABANȚIO
Eu nu!

OTHELLO
— Nici eu.

DESDEMONA
— Nici eu! — I-aș sta în ochi…
De-atâtea lucruri rele amintindu-i…
— Prea bunule stăpân, îți pleacă-auzul,
Și lasă-mă să-ți cer cu gând curat,
O singură favoare…

DOGE
— Spune

DESDEMONA
— Că-l iubesc,
Pe Maur, și că vreau cu el să fiu,
Dovada cred c’o face fuga mea,
Și ’ntreaga răsturnare a vieței mele.
A lui sunt, el e totul pentru mine!
Eu chipul drag i l-am văzut în suflet,
Și gloriei și vitejiei sale
Pe viață și pe moarte mă închin.
Dar dacă el, ducându-se ’n război,
Mă lasă-acasă — fluture de noapte —
Tot ritul jertfei mele de soție
Mi-l văd zădărnicit, — Și cum să rabd
Povara lipsei lui de lângă mine?
— Lăsați-mă să plec cu el…