Pagină:Tragedia lui Othello - Maurul din Veneția.pdf/30

— Aceasta e și singura mea vină.
Dar uite vine… — Fiți acuma martori.

Intră Desdemona, Iago și slujitori.

 DOGE
Așa poveste și pe fata mea,
Eu cred c’ar cuceri-o… I-o ’ntâmplare,
Brabanțio, și ia-o ca atare…
— Mai mult te aperi uneori cu brațele
Decât cu-o biată armă ruginită…

 BRABANȚIO
Te rog ascultă-mi fata. Dac’o iotă,
Din tot ce-a spus Othello recunoaște,
Trăznit să fiu dacă-i mai fac vreo vină;
Apropie-te fată, și ne spune
De cine tu asculți mai mult pe lume?

 DESDEMONA
Părinte drag, mă văd în fața ta
Cu inima în două împărțită.
Cu viața și cu creșterea, datoare
Sunt ție, tatăl meu, stăpânul meu,
— De pân’acum… Dar el îmi e bărbatul,
Și tot atâta ascultare câtă,
Ți-a dat și ție mama altădată,
Atâta rog acuma să-mi îngădui
Să dau și eu bărbatului meu Maur…