pricinile lucrurilor ce se întâmplau în jurul lor.
In curând însă, furăm smulse dela aceste adunări de familie, ademenitoare dar și turburătoare, și duse la Ilinsky, castelul de vară al unchiului Serge, nu departe de Moscova, unde murise biata Alix și unde doria unchiul Paul să se întoarcă.
La Ilinsky eram musafirii mătușii noastre Ella, cea atât de frumoasă, ceeace însemna pentru noi, o încântare fără seamăn. Mai frumoasă decât oricând, în doliul ei adânc, dragostea noastră pentru dânsa ajunsese un fel de adorație ce ne lăsa fără suflare. Iți venea să crezi că e prea desăvârșită pentru a fi aevea. Ca prietena cea mai apropiată a lui Alix, a cărei moarte îi frânsese inima, rămăsese în grija ei să vadă de copilașii fără mamă; își îndeplini misiunea cum se pricepu mai bine, crescându-i până se făcură mari, chiar după moartea năprasnică a unchiului Sèrge.
Ilinsky era o locuință încântătoare, așezată la marginea unui mare râu și înconjurată de păduri. Noi furăm găzduite într’o vilă alături de casa cea mare. Vila era chiar în pădure ceeace ne plăcea foarte mult, pentrucă ni se dăduse voe să călărim cât ne poftea inima, pe pământul nisipos. Mai făceam și minunate plimbări cu trăsura și vânători după ciuperci, în nesfârșitele păduri. Văzurăm pentru întâia oară Moscova și ramaserăm nespus de fermecate de nenumăratele ei biserici, de uimitorul ei Kremlin și de înfățișarea ei aproape asiatică, care o făcea să pară mai veche și mai rusească decât St. Petersburg, cu toată strălucirea lui. Moscova
