Această pagină nu a fost verificată
La piept ține-o cruce cu mîna
Și doarme — și picură sfînt
Florĭ albe de'nvălue zîna;
Iar crengĭ aplecate'n pămînt
Fac boltă cu stîlpiĭ de-aramă,
Fac arcurĭ, ghirlănzĭ, la mormînt.
Isvoarele gingaș o chieamă
Pe nunne — ș'o plîng — s'o descîntă
Cu laeriniĭ duioase de mamă.
Ea stă cu privirile țintă
Și oarbe, — cu fața senină,
Cu fruntea de ceară, — o sfîntă.
În liniște par'că sĕ'nchină —
Și doarme o noapte adîncă...
Somn lung și pustiŭ și ruină...
