Sari la conținut

Pagină:Poesii (1888-1894).djvu/121

Această pagină nu a fost verificată

De-atuncĭ dă ocol tuturor
Și 'n codri îșĭ află popas,
Răsleț, ne'nțeles visător...

Vedeți-l pe gîndurĭ rămas,
Prin umbră pe drum neumblat,
Mîhnit cum sĕ duce la pas.
 
Din zorĭ a pornit din palat
Și cîntă fantastic un cînt —
Și dus să tot duce'noptat...
 
Dar uite-l ajuns la mormînt,
La bolta de lume ferită
Sub crengĭ aplecate'n pămînt.
 
Aicĭ, printre florĭ, fericită
Și'n somnul de vecĭ, e stăpîna
Pădureĭ de-argint adormită.