Această pagină nu a fost verificată
Atîtea viețĭ dorm la un loc —
Și nimenĭ...; vîntul une orĭ
În asfințit le-aruncă florĭ
Și frunze roșiĭ ca de foc...
Dar astă sar'am întilnit
Printre morminte o copilă;
Plîngea în glas.., i-am plîns de milă.
Nebună... Cine ĭ-a murit?
Tu ca de ceară aĭ rămas,
Cu ochiĭ plînșĭ m'aĭ pironit:
Ți-a dat în gînd cine-a murit
Și m'aĭ cuprins —, să nu te las...
