După concepția materialistă, factorul care în ultimă instanță hotărăște în istorie este producerea și reproducerea vieții nemijlocite. Aceasta însă, la rândul ei, este de două feluri. Pe de o parte, producerea mijloacelor de trai: alimente, îmbrăcăminte, locuință și a uneltelor necesare în acest scop; pe de altă parte, producerea oamenilor înșiși, perpetuarea speciei. Instituțiile sociale sub care trăiesc oamenii dintr’o anumită epocă istorică și dintr’o anumită țară sunt condiționate de amândouă felurile de producție: pe de o parte de treapta de desvoltare a muncii; pe de alta, de treapta de desvoltare a familiei. Cu cât e mai puțin desvoltată munca, cu cât este mai limitată cantitatea produselor ei, deci și bogăția societății, cu atât mai predominantă apare influența legăturilor de rudenie asupra orânduirii sociale. Or, în cadrul acestei diviziuni a societății pe baza legăturilor de rudenie se desvoltă din ce în ce mai mult productivitatea muncii; odată cu ea se desvoltă proprietatea privată și schimbul, deosebirile de bogăție, posibilitatea de folosire a puterii de muncă străine și, prin aceasta, baza contradicțiilor de clasă: elemente sociale noi, care în decurs de generații se străduiesc să adapteze vechea ordine socială la noile împrejurări, până ce în sfârșit, incompatibilitatea dintre una și alta duce la o transformare deplină. Vechea societate bazată pe uniuni de gintă se sfărâmă prin ciocnirea dintre noile clase sociale, desvoltate în sânul ei; în locul ei apare o societate nouă, organizată în stat, ale cărei subdiviziuni nu mai sunt uniunile de gintă ci uniunile teritoriale, o societate în care relațiile de familie sunt complect dominate de relațiile de proprietate și în care se desfășoară, de aci înainte în mod liber, acele antagonisme de clasă și acele lupte de clasă care alcătuesc conținutul întregii istorii scrise de până acum.
Lui Morgan fi revine marele merit de a fi descoperit și restabilit, în trăsăturile ei de căpetenie, această temelie preistorică a istoriei noastre scrise și de a fi găsit, în uniunile de gintă ale Indienilor din America de Nord, cheia care ne desleagă enigmele cele mai însemnate, până acum nedeslegate, ale străvechii istorii a Grecilor, Romanilor și Germanilor. Scrierea lui nu este însă o muncă de o zi. El a luptat cu materialul său timp de vreo patru-
