lama. In afară de aceasta, ei cunoșteau prelucrarea metalelor, cu excepția fierului, din care cauză nu se puteau încă lipsi de armele și sculele de piatră. Cucerirea spaniolă a pus capăt oricărei desvoltări independente ulterioare.
In răsărit, treapta de mijloc a barbariei începu cu domesticirea animalelor dătătoare de lapte și carne, pe când cultura plantelor pare să fi rămas necunoscută încă foarte mult timp în această perioadă. Domesticirea și creșterea vitelor, ca și formarea de turme mai mari, par a fi prilejuit despărțirea Arienilor și Semiților de restul masei barbarilor. La Arienii europeni și la cei asiatici numirile de vite sunt încă comune, însă cele ale plantelor cultivate diferă aproape întotdeauna.
Formarea turmelor a dus, în locurile prielnice, la viața de păstor; la Semiți pe șesurile acoperite cu iarbă ale Eufratului și Tigrului, la Arieni pe acelea din India, ale Oxului și Iaxartelui[1], ale Donului și Niprului. Domesticirea vitelor trebue să fi avut loc la început la granițele unor asemenea ținuturi cu pășuni. Astfel, pentru generațiile de mai târziu, popoarele de păstori par a fi originare din regiuni care, departe de a fi fost leagănul seminției omenești, erau dimpotrivă, aproape de nelocuit pentru strămoșii lor sălbatici și chiar pentru oamenii de pe treapta de jos a barbariei. Din contră, de îndată ce barbarii de pe treapta de mijloc se obișnuiră cu viața de păstor, nu le-ar fi putut veni niciodată în minte să se întoarcă de bună voie din sesurile acoperite cu iarbă de pe lângă fluvii, în regiunile păduroase, în care locuiseră strămoșii lor. Chiar și atunci când Semiții și Arienii fură împinși mai departe către miazănoapte și apus, ei nu puteau să se mute în regiunile păduroase ale Europei și ale Asiei apusene, înainte de a fi dobândit prin cultura cerealelor, posibilitatea să-și hrănească vitele, mai ales iarna, pe acest pământ mai puțin favorabil. Este mai mult ca probabil că aici cultura cerealelor s’a născut la început din nevoia de nutreț pentru vite și abia mai târziu ea a devenit importantă pentru hrana omenească.
- ↑ Oxus — Amu-Daria; Iaxartes — Sâr-Daria, fluvii în Asia Centrală (în actualele republici sovietice: Kazahstan, Tadjikistan, Turkmenia și Uzbekistan). — Nota Red.
