Sari la conținut

Pagină:Originea familiei, a proprietății private și a statului – Friedrich Engels.pdf/24

Această pagină nu a fost verificată

teau fi domesticite și toate felurile de cereale cultivabile, afară de unul singur; cel apusean. America, dintre toate mamiferele ce puteau fi domesticite poseda numai lama, și aceasta numai într’o parte dela miazăzi, și dintre toate cerealele cultivabile numai una, dar cea mai bună: porumbul. Aceste condiții naturale felurite fac ca, de aci înainte, populația fiecărei emisfere să-și urmeze drumul ei deosebit, iar pietrele de hotar la limitele fiecărei trepte de desvoltare să fie deosebite în fiecare din cele două cazuri.

2. Treapta de mijloc — începe în răsărit cu îmblânzirea animalelor domestice, în apus cu cultura plantelor hrănitoare cu ajutorul irigației și cu întrebuințarea adobelor (cărămizi uscate la soare) și a pietrelor pentru clădiri.

Incepem cu apusul, deoarece până la cucerirea de către Europeni, aici nu s’a depășit nicăeri această treaptă.

La Indienii de pe treapta de jos a barbariei (pe care se aflau toți cei găsiți la Est de Mississipi) exista, pe vremea când au fost descoperiți, o anumită cultură a porumbului în grădini, poate și a dovlecilor, pepenilor și a altor plante de grădină, care formau o bună parte din hrana lor; ei locuiau în case de lemn, în sate îngrădite cu palisade. Triburile Nord-Vestice, cu deosebire acelea din regiunea fluviului Columbia, se aflau încă pe treapta de sus a sălbăticiei și nu cunoșteau nici olăria, nici cultura vreunei plante. Dimpotrivă, Indienii din așa numitele pueblos[1] din Noul-Mexic, Mexicanii, locuitorii din America Centrală și Peruanii se aflau în vremea cuceririi pe treapta de mijloc a barbariei: ei locuiau în case asemănătoare cetăților, făcute din adobă sau piatră: cultivau porumbul și, după poziție și climă, alte plante hrănitoare, în grădini irigate în mod artificial; aceste plante au constituit izvorul lor principal de hrană; ei domesticiseră chiar unele animale. Astfel Mexicanii au domesticit curcanul și alte păsări, Peruanii —


  1. Pueblo — în limba spaniolă, obștea sătească. Indienli-pueblo trăesc în statele Colorado, Iuta, Noul-Mexic și Arizona (Statele Unite ale Americii de Nord) în vechiul Mexic. Așezările lor reprezintă niște „orașe de stânci” ce amintesc fagurii. Indienii pueblo erau agricultori ocupându-se în special cu grădinăritul și având un sistem complicat de irigațiune. — Nota Red.
24