acestei perioade. Din toate popoarele care au fost cunoscute în perioada istorică, niciunul nu se mai găsea în această stare primitivă. Oricâte mii de ani va fi ținut această stare, noi nu putem dovedi prin mărturii directe existența ei; dar odată admisă descendența omului din regnul animal, admiterea acestei tranziții se impune dela sine.[1]
2. Treapta de mijloc — începe cu întrebuințarea ca hrană a peștilor (între care socotim și racii, scoicile și alte animale de apă) și cu folosirea focului. Amândouă sunt strâns legate între ele, peștii neputând servi pe deplin ca hrană decât cu ajutorul focului. Noua hrană îi făcu însă pe oameni să nu mai depindă de climă și localitate; înaintând dealungul râurilor și țărmurilor mări, ei putură, chiar în stadiul de sălbăticie, să se întindă peste cea mai mare parte a pământului. Uneltele de piatră, grosolan făcute, neșlefuite, din epoca anterioară, de piatră, numite unelte paleolitice, care aparțin, cu totul sau în cea mai mare parte, perioadei acesteia sunt, prin răspândirea lor în toate continentele, dovezi ale acestor migrațiuni. Ocuparea de noi zone, ca și instinctul permanent activ de a inventa, legat de faptul stăpânirii focului obținut prin frecare, procurară noi mijloace de hrană; așa, de pildă, rădăcinile și tuberculele făinoase, coapte în cenușe fierbinte sau în gropi-cuptoare (făcute în pământ); tot așa și vânatul, care, cu inventarea primelor arme, măciuca și lancea, deveni un supliment ocazional de hrană. Popoare exclusiv de vânători, adică popoare care să fi trăit numai din vânat, așa cum sunt ele înfățișate în cărți, n’au existat niciodată; produsul vânătoarei este prea nesigur pentru așa ceva. Din cauza nesiguranței permanente a izvoarelor de hrană, se pare că pe această treaptă apare antropofagia, care de aci încolo persistă vreme îndelungată. Australienii și mulți Polinezieni se găsesc încă și azi pe această treaptă de mijloc a sălbăticiei.
3. Treapta de sus — începe cu născocirea arcului și a săgeții, cu ajutorul cărora vânatul deveni un mijloc regulat de
- ↑ Vezi: F. Engels, „Rolul muncii în procesul de transformare a maimuței în om”. Editura P. C. R., 1945. — N. T.
