Bachofen găsește dovezi pentru aceste teze în nenumărate pasagii adunate cu cea mai mare sârguință din literatura clasică veche. Evoluția dela „heterism” la monogamie și dela matriarhat la patriarhat se îndeplinește, după dânsul, mai ales la Greci, în urma desvoltării continue a ideilor religioase, a introducerii de noi zei, reprezentanți ai concepției noi, în vechea grupă de zei tradiționali care reprezintă vechea concepție, astfel că cea din urmă este din ce în ce mai mult împinsă pe planul al doilea de către cea dintâi. Așa dar, după Bachofen, nu desvoltarea condițiilor reale de trai ale oamenilor, ci resfrângerea religioasă a acestor condiții de trai în mințile acestor oameni, a determinat schimbările istorice în poziția socială reciprocă a bărbatului și a femeii. Astfel, Bachofen înfățișează Orestia[1] lui Eshil ca o zugrăvire dramatică a luptei dintre matriarhatul în decădere și patriarhatul care apare și învinge în epoca eroică[2]. Clitemnestra a ucis, din dragoste pentru amantul ei Egist, pe soțul ei Agamemnon, întors din războiul troian; dar Oreste, fiul ei și al lui Agamemnon, răzbună moartea tatălui ucigând pe mama sa. Pentru acest fapt, el e urmărit de Erinnii [Furii], demonicele apărătoare ale matriarhatului, conform căruia uciderea mamei este crima cea mai gravă și de neispășit. Apollo însă, care prin oracolul său l-a îndemnat pe Oreste la această faptă, și Athena, care este chemată ca judecătoare — cei doi zei care reprezintă aici noua orânduire a patriarhatului — îl iau sub protecția lor: Athena ascultă amândouă părțile. Intregul litigiu se rezumă pe scurt în desbaterile care au loc între Oreste și Erinnii. Oreste se referă la faptul că Clitemnestra a făptuit o îndoită nelegiuire: a ucis pe soțul ei și totodată pe tatăl lui. Dece deci îl urmăresc Erinniile pe dânsul, și nu pe ea, care era mult mai vinovată? Răspunsul este izbitor: „Ea nu era înrudită prin sânge cu soțul pe care-l ucisese”.
- ↑ Orestia — una din cele mai renumite tragedii ale poetului grec Eshil. — Nota Red.
- ↑ Epoca eroică — epoca epopeii homerice (cam din veacul al X-lea până la al VIII-lea înaintea erei noastre). — Nota Red.
