Pagină:Nicolae Iorga - Istoria Românilor prin călători. Volumul 1 - Până la jumătatea veacului al XVII-lea.pdf/12

Această pagină a fost verificată
13

lăngă satul român al Brașăului, pentru regele Ungariei. Ei au început și Biserica Neagră, isprăvită însă mai târziu, dar desigur că încă în acest timp trebuia să existe pentru Teutoni un burg, care avea și caracter religios, și caracter militar, cum a fost în Prusia Marienburgul și altele, iar cultul Maicii Domnului, așa de răspindit și în Secuimea rămasă pios catolică pană azi, era elementul moral de coesiune al acestor așezări.

De la Brașov, călătorul ar fi trecut, tot pe drumul Cavalerilor Teutoni, dincoace, la noi, și ar fi ajuns, cum am spus, în vechiul Câmpulung, pe care elementele acestea teutonice, ca și elementelé săsești și ungurești care au fost colonizate de Teutoni în același loc, îl numeau Langenau (Au înseamnă Câmp, de unde finala, care se întâlnește așa de des la sfârșitul localităților germane din Rasarit). Langenau, vechiul oraș teutonic, avea în centrul său ca miez de așezare un turn și o biserică catolică. Această biserică din Câmpulung avea oarecare reputație: în secolul al XV-lea se vedea aici o urmă a piciorului Sfântului Iacob.

Avem știri documentare care arată că opera de desnaționalisare a elementelor venite dincoace de munți, la Câmpulung, începuse de pe la 1200 încă și că oamenii părăsiau, nu numai limba lor națională, dar și credința lor catolică, pentru a întra în ortodoxia noastră. O scrisoare a Papei se plînge că acei „falși episcopi”, necanonici, shismatici, cari erau Vlădicii noștri de mănăstiri, din schituri de lemn, fac sa se piardă sufletele coloniștilor veniți dincoace de munți.

De la Câmpulung, mergând mai departe, călătorul ar fi întîlnit tot sate romănești, având întru toate înfățișarea din timpurile noastre. Satele acestea cu-