In jurul cetăților regelui Ungariei, călătorul putea să vadă un număr de oameni strînși din toate părțile și așezați supt supravegherea și exploatarea dregătorului numit de rege, iobagul fiind elementul militar (numele poate fi peceneg). Aici nu este o inovație a Ungurilor, cari nici n’au inovat nimic, ci au imitat pedant, precum imitează totdeauna popoarele finice, uralo-altaice. E sistemul cel vechi carolingian, germanic: cum au făcut Carolingienii față de Saxoni, în ținuturile locuite de aceștia prin mijlocul Germaniei și părțile mai orientale, tot așa au procedat și Ungurii, plagiind pe Carolingieni, astfel cum, mai înainte de aceasta, îi plagiaseră Slavii din Panonia și din Moravia.
Poporul nostru însa, aici ca și aiurea, nu cunoștea decât Țara-Romănească, pe care o împărția pe râuri; chiar și acuma poporul din Ardeal nu recunoaște Ardealul decât dincolo de Olt și dincolo de Bârsa: Țara Oltului nu e Ardeal; și tot așa Țara Bârsei e în afară de Ardeal. Chiar în părțile nordice și nord-vestice sânt ținuturi care n’au nimic a face cu Ardealul, precum țara Oașului, de la Havas, care înseamnă în ungurește munte, și Maramurașul, al cărui nume vine de la una din apele care curg în aceste părți. In părțile de dincoace este țara Jiiului, țara Oltului. Nu se mai zice astăzi țara Argeșului, țara Prahovei, țara Ialomiței, de și s’a zis fără îndoiala odinioară, și de acolo vin numele județelor și astazi, căci județul Prahova înseamnă țara Prahovei și județul Ialomița, țara Ialomiței; de aici vin și o mulțime de nume de familii, Prahoveanu, Ialomițeanu etc. Iar dincolo, în Moldova, era țara Siretiului, țara Moldovei, de unde s’a făcut principatul Moldovei, și iarăși nume de familie ca Sireteanu arată că ve-
