Si civilisația materială o simți ascunsă undeva, fiară nesățioasă care pândește, gata să sfâșie,
Nu e încă la Caufield, zimbitoare „residență” de căsuțe răspândite în pajiște. Nici Ia celelalte două localități, imediat vecine, Salem și Alliance. Pretutindeni căldura primăvăratecă a scos lumea din vizunii: pretutindeni femei deretică, doamne aduc flori acasă, fete se primblă, copiii lunecă pe rotile. Ai zice că este, măcar pentru o parte din această lume năcăjită, o clipă de adevărată mulțămire. Și apoi cu ce nu se deprinde omul...
Locuitorii par a fi Germani: unele firme ne trimet la Ținuturi adânci din. patria depărtată. In general același amestec etnic: la Canton stau alături Greci, Mexicani, Evrei și—3.000 de Români (alții zic de două ori pe atâția). Oraș mai liniștit, cu fonderiile alături, ceia ce-i asigură mai multă sănătate și frumuseță.
E ziua lui George Washington — veche ideologie din vremea fermierilor luptători pentru unii; pentru alții o simplă datorie de cetățeni și de oaspeți. Pe clădiri flutură mari drapele, pe trotoare steaguri se înfig în deschizături metalice anume pregătite (nu se strică pavagiul ca la noi); stegulețe se arborează și de copii la fermele răzlețe.
Și împreună cu serbătoarea întemeietorului recunoștința națională a unit aici, unde președintele asasinat Mackin-ley și-a avut casa, acum alipită la un spital, comemorarea acestui martir politic. Intr’un mic parc, un rând de largi scări duce la statuia lui, o bună operă de artă, și apoi la mormântul în cupolă, ca al unui Ginghiz-Han Jn Samar-canda, care cuprinde în mari sicrie, mai trainice și mai mărețe decât ale oricărui Cesar roman, rămășițele presi-dentului, și, alături, și ale soției lui. De jur împrejur se depun coroane— și a Românilor, căreia i se dă îndată un loc de cinste. .
Două biserici mai vechi, o hală de adunare, foarte cercetată. Sântem primiți cu prietenie. Poate ici și colo tresărim
