Pagină:Macbeth - Shakespeare (trad. Adolphe Stern).pdf/36

---

   Ăst Duncan și-a purtat puterea-așà
   De blând, a fost așà curat pe tron,
   Că ale lui virtuți, că îngerii,
   Cu limbi de surlă vor aduce pâra
   In contra blestematului omor,
   Și mila, ca un prunc gol, nou născut,
   Purtat de vifor, sau ca un cheruvim
   Pe-un nevăzut fugar al aerului,
   Sufla-va hădul fapt în orice ochi,
   Ca lacrimile să înnece vântul.
   N’am pinteni ca să ațâțe gândul meu,
   Decât doar râvna săltăreață care
   Se poticnește și pe-un altul cade.
(Intră LADY MACBETH)
   Ei bine, ce e nou?

LADY MACBETH
           El a sfârșit
   Aproape cina. De ce-ai plecat
   Din cameră?

MACBETH
          A întrebat de mine?

LADY MACBETH
   Nu știi că a făcut-o?

MACBETH
   Nu vom urmà ’nainte’n treaba asta.
   El m’a cinstit acum; am cumpărat
   Păreri de aur dela toată lumea,
   Cari vor purtate’n noua lor splendoare,
   Și nu așà de iute lepădate.

LADY MACBETH
   Erà speranța beată dar, cu care
   Te-ai îmbrăcat? Au a dormit de-atuncea,
   Și se trezește-acum, spre-a se uità,