frațĭ și surorĭ, vedem de ce copiiĭ fraților numesc verĭ pe aĭ surorilor și vice-versa. La Irochejĭ o femele zice fiĭ și fiĭce nu numaĭ la copiiĭ săĭ, ci și la copiiĭ surorilor și verelor sale; însă la copiiĭ făcuțĭ de frațiĭ și veriĭ săĭ cu altă grupă de femeĭ, surorĭ între ĭele, le zice nepoțĭ și nepoate; — copiiĭ număruluĭ întreg de surorĭ și vere se numesc între ĭeĭ frațĭ și surorĭ; pe aceste surorĭ și vere, ĭeĭ le numesc mame; pe frațiĭ și veriĭ mamelor lor ĭeĭ îĭ numesc unchĭ, ĭar pe copiiĭ acestor frațĭ și verĭ, ĭeĭ îĭ numesc verĭ și vere.
În această formă de familie copiiĭ știŭ care ĭe mama, nu înse și care li e tata, de oare-ce mama a putut trăì cu maĭ mulțĭ bărbațĭ. Faptul că copiiĭ cunosc numaĭ pe mamă, că rămîn în grupa mameĭ, că păstrează numele eĭ, că ĭeaŭ parte la acelea-șĭ obiceĭurĭ și forme religioase, ĭear tațiĭ sînt străinĭ, fac parte din altă grupare, acest fapt dă naștere gințeĭ care durează tot timpul barbarieĭ și pe care o găsim în Roma și Greciea veche în perioada civilizației. O femee maĭ în vristă, cu surorile și frațiĭ eĭ, cu copiiĭ săĭ și aĭ surorilor, formează o grupă legată prin legăturĭ de sînge; soțiĭ sînt străinĭ, cum am zice veneticĭ, în gintă. De aice și înrudirea și moștenirea se face de pe mamă și avem ceea ce se numește moștenirea matriarcală.
Dar familiea grupă, studieată în Hawaĭ, nu ĭe cea maĭ veche formă a familieĭ de care ne ĭe vorba; în Australiea se află forme maĭ aproape încă de familiea consanguină.
Din aceste două forme australiene cea maĭ primitivă se află la Negriĭ Australienĭ de la Montgambier, în Australiea de la mĭează-zi. Tribul lor ĭe împărțit în două clase: krokĭ și kumite, fie-care din ĭele cuprinzînd bărbațĭ și femeĭ; orĭ-ce căsătorie în lăuntrul grupeĭ ĭe aspru oprită. Dar orĭ-ce bărbat krokĭ ĭe prin naștere soțul orĭ-căreĭ femeĭ kumite, și de altă parte orĭ-ce bărbat kumite ĭe soțul fie-căreĭ femeĭ krokĭ. Copiiĭ rămîn în clasa mameĭ și poartă numele acesteĭ clase. Aice nu ĭe căsătorit un individ cu alt individ de alt sex, ci clasa întreagă krokĭ ĭe căsătorită cu clasa kumite. Trebuĭe de notat, pe cît se pare, că nu se face aice nicĭ o deosebire de vristă, așà că un bărbat krokĭ, avînd fete cu maĭ multe femeĭ kumite, peste un timp nimic nu pare a-l împĭedicà de a aveà copiĭ cu fetele sale. Un lucru ĭe însă peste putință, anume legăturile sexuale între mamă și fecĭorĭ, de oare-ce aceștiea rămîn în clasa mameĭ înnăuntrul căreĭ clase nu se îngăduĭe legăturĭ sexuale. Nu se știe bine dacă felĭul acesta de organizare în clase s’a făcut din
