Îndată ce a început a se întipări ideea că relațiile între frațĭ și surorĭ sînt rele, aŭ început a se formà comunitățĭ nouă. De ex. un număr oare-care de surorĭ de pe mamă, orĭ chĭar și vere, formează o comunitate; ĭele sînt femeile comune ale unor bărbațĭ, cari nu le sînt nicĭ frațĭ nicĭ verĭ; ĭeĭ înse pot fi între dînșiĭ frațĭ orĭ străinĭ; de aceea se numesc unul pe altul puanalua, tovarăș. Maĭ ĭeste o alt-felĭŭ de grupă, care ĭe compusă dintr’un număr de bărbațĭ, frațĭ orĭ verĭ; aceștiea aveaŭ un număr de femeĭ comune, ĭele puteaŭ fi surorĭ, vere, orĭ chĭar străine, lucru însă cam rar. În această căsătorie, în grupă nu puteaŭ intra nicĭ frațiĭ femeilor, nicĭ surorile bărbaților.
Această familie, deșì în Hawaĭ păstrează încă sistemul de înrudire malaĭez, moștenit din familiea consanguină, a dat aiurea cu vremea — după ce acest feliŭ de familie s’a întărit bine — naștere la sistemul de înrudire constatat la Irochejĭ, în lumea nouă și la așa zișiĭ Turanĭ, în lumea veche. Morgan îl numește sistemul ganovanic (american indigen) orĭ turaniean. Aceste sisteme înlocuĭesc pe cel vechĭŭ, numaĭ după ce familiea se stabilește deplin, încît se simte nevoiea de a se da nume rudelor.
În adevăr, să ne întrebăm: ce sistem de înrudire ar trebui să se nască din familiea puanalua? N’ar trebuì să fie adecă tocmaĭ sistemul aflat de Morgan la Irochejĭ și la alțĭ indigenĭ din America? Această clasificare absurdă în familiea păreche de la Irochejĭ, unde nu ĭe nicĭ o pricină ca să se numească toțĭ copiiĭ fraților saŭ verilor, frațĭ etc… se potrivește minunat cu familiea puanalua de la Hawaĭ. La aceștiea aflăm o grupă de frațĭ și verĭ trăind cu o grupă de femeĭ, și decĭ fiind cu drept cuvînt tațiĭ tuturor copiilor născuțĭ de acea grupă de femeĭ. De asemenea tot la Hawaĭenĭ aflăm o grupă de surorĭ și vere trăind cu o grupă de bărbațĭ, și fiind mame ale copiilor născuțĭ. De asemenea fiind la Hawaĭ oprită vieața sexuală între
de insecte, etc. polen de la alte florĭ. Avem decĭ în floarea hermafrodită ca un număr de bărbațĭ frațĭ cu un număr de femeĭ, între care relațiile sexuale sînt oprite, nu prin vre-o întocmire socieală ca la oamenĭ, ci prin aceĭea că staminele nu ajung la maturitate o-dată cu pistilele, orĭ prin aceĭea că-s așà așezate încît polenul nu poate ajunge la pistile, etc. Maĭ mult decît atîta: s’aŭ format florĭ numaĭ cu stamine și florĭ numaĭ cu pistile, pĭerind organele de-alt sex. Ba chiar vedem florile bărbăteștĭ și cele femeĭeștĭ, aflîndu-se la unele plante pe indivizĭ deosebițĭ, etc. Darwin a dovedit prin experiențe, că astă oprire ĭe folositoare.
