S’aŭ găsit peștĭ care aveaŭ alțĭ peștĭ în stomacul lor, mult maĭ marĭ de cît dînșiĭ. Mulțĭ aŭ ochiĭ ajunșĭ nefolositorĭ, înlocuițĭ prin organe senzoriale speciale, foarte bine desvoltate; plăcĭ sensibile așezate de-alungul trupuluĭ, deosebite soiurĭ de filamente lungĭ cu care animalul lipsit de ochĭ explorează împrejurul săŭ, etc.
La crustaceĭ ochiĭ de asemenea dispar, întîea pereche de picioare-apucătoare se lungește etc.
Moluștele aŭ scoicile subțirĭ, ne avînd trebuință să fie apărate de furia valurilor și de colțiĭ stîncilor.
Ariciĭ de mare (echiniziĭ), carĭ în cea-laltă zonă aŭ un schelet apărător, tare și calcaros, aicĭ aŭ scheletul moale; animalul, imobil ca formă, dintr’o zonă, aicĭ poate să se umfle și să se turtească.
Hrana îmbelșugată și ușor de găsit, atrofia sistemului mușchiular, care a făcut din animalul viŭ și activ din cele-alte regiunĭ un animal maĭ mult saŭ maĭ puțin trîndav, numărul din ce în ce maĭ mic de animale, cu cît adîncimea e maĭ mare; toate aceste cauze aŭ făcut ca lupta pentru traĭ să fie maĭ puțin înverșunată, și prin urmare mimetizmul să nu existe. Tot pentru acest din urmă cuvînt, animalele din această zonă abisală sunt mult maĭ marĭ de cît semeniĭ lor corespunzătorĭ din cele-alte două regiunĭ, pelagică și litorală (ostracozĭ, holoturiĭ, izopozĭ, etc.), oule de asemenea maĭ marĭ și maĭ puțin numeroase.
Animalul, care în zona litorală are o simetrie radiară, putîndu-se întortochia și încolătici în crăpăturile uneĭ stîncĭ, saŭ împrejurul uneĭ plante, aicĭ din pricina funduluĭ lin al apeĭ, nu poate de cît să se tîrască pe o parte saŭ pe cealaltă a trupuluĭ. Încetul cu încetul se formează, ast-fel, o față dorsală, saŭ superioară, și una inferioară; gura, care era la mijloc (în centru — symetrie radiară), se mută spre fața inferioară. Animalul capătă ast-fel o simetrie bilaterală (holoturiile abisale d. ex.).
***
Am descris pe scurt cele treĭ faune, carĭ împărțesc între dînsele nemărginita întindere a oceanelor. Am arătat, cum fie-
