și timp de treĭ anĭ de zile cutreeră maĭ toate mările și oceanele. Cincĭ sute de sondaje fură făcute, și rezultatele însemnatelor lor descoperirĭ fură publicate maĭ tîrziŭ în 32 de volume. Challenger pătrunse cu sonda pînă la adîncimĭ de 8.573m. De la 1880 încoace, treĭ expedițiunĭ franceze avură loc pe o întindere mult maĭ mică.
Însemnătatea acestor călătoriĭ științifice e nemărginit de mare. S’a scos la iveală o lume animală necunoscută pînă atuncĭ, tăgăduită chiar de uniĭ, (Forbes, etc.), trăind în niște condițiunĭ cu totul deosebite, carĭ nu se găsesc în altă parte. De astă dată, prin urmare, efectul și cauza sunt în strînsă legătură, unul lîngă altul, ca să zic așa, fără amestecul altor factorĭ determinanțĭ, și vom vedea cum lumea animală care trăește în sînul mărilor, e o lume transformată, pentru a putea trăi în asemenea condițiunĭ. Transformizmul, adică variabilitatea speciilor sub înrîurirea factorilor naturalĭ, găsește aicĭ la fiecare pas adeverirea spuselor sale.
Să ne închipuim, că de la țărmul unuĭ occan înaintăm în larg și ne scoborîm în adîncime:
Fundul Oceanuluĭ. În apropiere de țărmurĭ e foarte accidentat, nisipos și stîncos, icĭ vîrfurĭ de stîncă ascuțite, grămezi de bolovanĭ trîntițĭ unul peste altul; alăturĭ găurĭ adîncĭ, crăpăturĭ șerpuind în toate părțile. În oceanul Pacific aproape de țărmurĭ s’aŭ găsit adîncimĭ de 8.366m.. Cu cît ne depărtăm de apropierea malurilor, fundul oceanuluĭ ajunge din ce în ce maĭ așezat, stîncile și pietrișurile dispar; nu se maĭ întîlnesc văĭ adîncĭ alăturĭ de ridicăturĭ de sute și miĭ de metri. Totul e o cîmpie întinsă, fără colinĭ și dealurĭ, acoperită cu un soĭ de depozit sedimentar.
Temperatura. La suprafață e foarte deosebită, după climat. În țările calde poate fi de 30°, iar în climatul nostru nu trece peste 20°. Curențiĭ marinĭ, calzĭ saŭ recĭ, înrîuresc foarte mult asupra acesteĭ temperaturĭ de suprafață. Chiar în acelaș loc temperatura suprafețeĭ variază după anotimpurĭ, și chiar în cursul zileĭ, după ceasurĭ. Cu cît însă ne scoborîm în adîncime, temperatura scade din ce în ce maĭ mult, pînă la vre-o 1000m.; de la 1000m. în jos, temperatura mijlocie e de 1° saŭ 2°, ră-
