33
roade fórte frumóse în pomul din fundul grădineĬ, dar n'am putut gusta nici uă dată din ele; acum a dat în copt, ua'mi voe ca nopțile astea să păzesc ên sumi, și mĕ prind că voiŭ pune mâna pe acel tâlhar care ne jefuesce.
- Dragul meu, dise tată-seŭ, atâțea ómeni voi niei aŭ păzit, și n'au făcut nici uă ispravă, doresc prea mult să vĕḑ la masa mea măcar un mĕr din a cest pom care m'a ținut atâta sumă de bani; și de aceea eată mă înduplec și te las ca să pândescă, măcar că nu'mi vine a crede că a să isbutesci.
Atunci fiiul împăratului se puse la pândă uă săp tămână întrégă; nóptea pândea și dioa se odihnea; ear când fu într'uă diminéță, se întorse trist la tată seŭ și'i spuse cum priveghiase până la mieḑul nopții, cum mai pe urmă îl apucase uă pirotélă de nu se mai putea ținea pe picióre, cum mai târḑiŭ, somnul îl copleși și căḑu ca un mort, fără să se pótă deștepta de cât tocmai când sorele era rădicat de duoĕ sulițe, și atuncea vĕdu că merele lipsescŭ.
Nepovestită fu mâhnirea tatălui seŭ când auḑi spuinduise astă întâmplare.
De silă de milă fu nevoit a mai aștepta âncă un an ca să facă și voea fiiului seŭ celui miḑlociă, care cerea cu stăruință de la tată-seŭ ca să'l lase și pe dênsul se pândéscă, și se lega că el va prinde pe hoții care îi făcea atâta întristare.
Timpul veni, merele începuseră a se pârgui; atunci fiul seu cel miḑlociŭ păzi și el; dară păți ca și frate seu cel mare.
Tată-seŭ, desnădăjduit, pusese în gând să'l taie;
