Pagină:Legende și basmele Românilorŭ.djvu/144

Această pagină nu a fost verificată

BABA CEA ÎNȚELÉPTĂ

A fost uă dată ca nici uă dată, etc.

A fost uă dată un împĕrat; el avea uăîmpărătésă tînără, și frumósă, frumósă, ca un boboc de trandafir. Într'una din dile îi sosesce un sol pentru trebile îm părăției, chiar fiul unui alt împărat arap. Acesta, vĕdênd pe împărătésa cea frumósă se aprinse de dra goste pentru dênsa. El îi puse gând reŭ. Ca să pótă isbuti în dorințele sale, el se întórse după cât va timp și se bagă fecior. Și adĭ una, mâine alta, făcu ce făcu și cât p'aci să dea pe împărătésa în cap, cu tóte că ea se ținea cât putea.

Într'acestea, uă babă cerșetóre începuse a cam mirosi ce-va și își puse în gând cum să facă să scape pe îm pĕrătésa a nu da 'de rușine.

Într'uă di se puse la pórta împărătesei și sta acolo. Din când în când se tot ducea de se uita la paserile din curte și érăși se întorcea la pórtă.

Vĕdênd'o împărătésa și credênd că cere de milă,