Sari la conținut

Pagină:Eneida - Virgiliu (1913).pdf/53

Această pagină a fost verificată
ENEIDA
19

soli, aleși de pe toate corăbiile, pășiau îndreptându-se spre templu cu mari strigăte și cerând îndurare.

Dupăce intrară înăuntru și li se dădu voe să vorbiască, cel mai în vârstă dintre ei, Ilioneu, astfel începu, cu glas domol:

— O, regină, căreia Iupiter ți-a hărăzit să întemeiezi o nouă cetate și să pui subt jugul legei popoarele cele trufașe, noi, niște Troieni nenorociți, purtați de vânturi pe toate mările, venim să ne rugăm cătră tine; îndepărtează torțele barbare de corăbiile noastre. Indură-te de-un popor evlavios și cată cu milă la suferințele noastre. Noi nu venim aici cu sabia în mână ca să prădăm țara Libienilor și să fugim la țărm cu bogățiile furate. Atâta cutezare și trufie nu încap în sufletele unor învinși. E un ținut căruia Grecii îi mai zic și Hesperia[1] o țară străveche, puternică în oști și cu pământuri roditoare, locuită odinioară de Enotrieni[2]; țara aceasta se spune că urmașii au botezat-o Italia, după numele șefului[3] lor. Intr’acolo ne îndreptam noi, când deodată furtunaticul Orion[4] eșind din valuri ne împinse spre niște stânci ascunse și, cu ajutorul furiosului austru și-a talazurilor, ne azvârli, hăt, peste niște stânci colțuroase. Invinși de valuri, puțini numai ajunserăm la țărmurile voastre. Ce neam de oameni e însă acesta, ce țară atât de barbàră, care îngăduie atari fapte ? Căci ni se refuză adăpostirea pe țărm, băștinașii aleargă la arme și ne opresc să punem piciorul pe cel dintâi țărm pe care-l întâlnirăm. Dacă vouă nu vă pasă de oameni și de armele lor muritoare, gândiți-vă că zeii și-aduc aminte și de faptele bune și de cele rele. Ca rege noi aveam pe Enea; n’a fost altul mai drept și mai evlavios decât el, nici mai aprig în războaie și ’n arme. Dacă soarta-l va fi ferit de primejdii, dacă el respiră acuma boarea dătătoare de viață și nu s’a pogorât încă


  1. Adică «de la apus», pe grecește, Italia fiind la apus de Grecia.
  2. Enotrus, fiul lui Licaon, regele Arcadiei, s’a așezat în partea de miază-zi a Italiei, pe țărmul golfului de Tarent.
  3. Altă căpetenie a Grecilor, Italus, care a venit în această țară.
  4. Constelația Orion, a cărui răsărit sau apus aducea furtună, după credința celor vechi.