unde s’a întors la 1865 cu diploma de inginer al școaleî centrale. Numit la 1 Maiu 1871 membru al consiliului tecnic pentru administrarea pădurelor Statului, a fost înaintat la 1872 inspector silvic, apoi la 1876 inginer hotarnic la creditul funciar rural și peste curând în aceiaș calitate la Ministerul Domeniilor.
Ca profesor, a fost însărcinat cu catedra de geometrie ia școala de Poduri și Șosele în 1867, cu aceeași catedră la școala de la Pantelimon în 1868. A ocupat provisoriu și direcțiunea acestei școli unde era la urmă profesor de mecanică de la 1877.
El a publicat : Elemente de aritmetică rațională (1868) Elemente de geometrie în colaborare cu I. M. Rânreanu (1865) Curs de algebră elementară (1869).
Anghelescu (Alexandru). —• General, născut la 183,9. Elev al scoalel militare din Bucuresci. A luat parte cu gradul de colonel în resbelul Independenței din 1877—1878 la luptele de la Grivitza și Vidin. Ministru de resbel în cabinetul Ion Brătianu de la 21 Feb. 1886 până la Noembre 1887, este dat în judecata "Curței de Casație prin-tr’un vot al Senatului și osândit la 7 Decembre 1888 la 3 luni închisoare 5000 lei amendă, 25,000 lei despăgubire către Stat pentru acte de mituire săvârșite în calitate de ministru, pedeapsă care i-a atras și ștergerea din controalele armatei.
Anghelescu (Gheorghe).— General de divisie, născut la 6 Ianuarie 1839. Elev al școaleî militare la 1854, sub-locotenent la 1856, Maior la 1865, Colonel la 1870, General de brigadă la 1877. In timpul res-beluluf Independenței (1877—1878) a comandat cu gradul de colonel divisia 3-a la atacul de la Grivitza, șî la Plevna, ear cu gradul de. general, divisia 4-a de infanterie la Smârdan-Vidin. In anul 1882, Ianuarie 25 a fost câte-va luni ministru de resbel în cabinetul de sub presidenția lui Ion Brătianu; la 1891 a fost înaintat la gradul de general de divisie, comandant al corpului i-iu de armată. Retras din armată la 1894, în urma punerei sale în disponiblitate, generalul Anghelescu a fost ales senator în 1895.
Antipa (Grigore). Naturalist, născut în Botoșani la 27 Noembre 1867. A făcut studiele liceale în Iași, iar pe cele universitare în Germania. Doctor în științele naturale de la 1891, a lucrat mal mulți ani în diferite stațiuni geologice în Francia, Italia, Heligoland.
Director al muzeului de istorie naturală din Bucuresci, delegat al Ministerului Domeniilor cu direcțiunea șciințifică a pescăriilor din România, G. Antipa a publicat: Die Lucernariden der Bremer Expedition nach Ostpit^bergen im Jahre 1889. Zoolo-gische Jabrbiicher, VI. Bd, Jena, Verlag von Gustav Fîscher 1891. Ueber das Vorkommeu von rudimentâren «Principaltentakeln» bei Lucernariden. Zoologische Jahrbiicher, VI. Bd. Jena 1891. Eine nene Art von Drymonema, Jenaische Zeitscbrift fur Naturwissenschaft. XXVII. Bd. Jena 1892. Eine nene Stauro-meduse. Mittheilungen aus der Zoologischen Station %u Neapel, 10 Bd. 4 Heft 1892. Ueber die Befiehungen der Thymus %u den sog. Kiemenspaltenorganen bei Selacbiern. A-natomischer Anțeiger, VIII Jahrgang 1892. Lacul Rațim, Starea actuală a pescăriilor din el și mijloacele de îndreptare. Bucuresci 1894. Studii asupra pescăriilor din România. Bucuresci (1895). Legea pescuitului votată în sesiunea legislativă 1895—1896.
Antonelli (Ioan),— Născut în Valasut la 1827, încetat din viată la Făgăraș în 1888.
A studiat la Cluj, Oșorheiu și Blaj.
La 1848 până în 1849 e căpitan pe lîngă Axente Severu. La 1852—1855 e profesor la școalele normale din Blaj, apoi profesor la gimnasiu ; de la 1863—1865 protopop în Turda, după aceea paroch și vicar archie-piscopesc în Făgăraș. La 1872 a fost ales canonic. \ luat parte în comisiunea de 12, aleasă în- 1861 pentru inaugurarea Asocia-țiunii transilvane. A tradus cartea I. și II. din TItu, Liviu, a tinut disertatiuni în adunările Asociațiunii asupra temei: «Poporul roman' în constitufume», «Monografia Făgărașului». In 1865 a fost ales deputat la dieta din Cluj, iar în 1869 la dieta din Pesta la care n’a luat parte.
Apostol Mărgărit. — Vezi Mărgărit.
Arbore (Zamfir C.).— Publicist, născut la 14 Noembre 1848 la Cernăuți. A făcut liceul la Moscova și a intrat la 1866 ca student la academia militară din Petersburg
