la această școală, funcțiuni pe cari le a ocupat până la moartea sa.
Principalele tablouri ale acestui artist sunt: Vlad Țepeț ți Solit care se găsește la Pinacoteca din Iașît Capul lut Balori la Pinacoteca din BucurescI, Bătălia de la Oltenița, care se găsește în palatul Sultanului din Constantinopole. Acest tablou a fost făcut de Aman la 1853, când însoțea pe generalul Canrobert în Crimea; Bătălia de la Călugărent, așezat la Pinacoteca din Bucuresci.
Artistul a lucrat peste 3000 tablouri cu subiecte istorice, naturi moarte, flori, diferite interioare de haremuri. El a făcut de-semnurile cari au servit pentru turnarea Coroanei și sceptruluî regal, pentru statuca ridicată în memoria lui Mihal Viteazu și pentru decorațiunea Coroana României».
Aman a mal fost sculptor și muzicant amator.
Tabloul Bătălia de la Oltenița, a fost reprodus de litograful Goupil din Paris.
Anagnosti (M).— Publicist. Data nas-cereî și încetărel din viață, necunoscute. A publicat în diferite ziare și cu deosebire în ‘Buciumul numeroase scrieri istorice între altele Mănăstirile închinate (1863).
Ananescu (Dimitrie).— Profesor, născut în Craiova la 1831, încetat din viață la BucurescI în 19 Februarie 1885. A făcut clasele primare și gimnasiale în orașul s&u natal și apoi a intrat copist la prefectura locală.
La 1848 isbucnind revoluția, Ananescu în etate de 16 ani se introduce în cancelaria generalului Magheru și ’l urmează cu trupele sale. Când intrară Rușii în țară, el trecu la Sibiu cu Magheru, apoi se întoarse earășl la Craiova și trăi dând 2 am lecțiunî particulare. In 1851 Ananescu vine în BucurescI și termină cursurile colegiului sfîntu Sava; apoi la 1856 e numit custode la biblioteca națională. După acea, obține prin concurs o bursă de la Eforia spitalelor și pleacă la Paris spre a studia științele naturale.
Reîntors în țară, Ananescu e numit profesor la școala de medicină și la școala militară, apoi profesor de științe fisico-natu-rale, la cursul superior de la sfîntu Sava și în sfîrșit director al acestui liceu.
Scrierile sale sunt: Natura, ziar sciințific, Contemplația na>iirel, Omul ți rasele umane,
Curs elementar complect de istorie naturală, Geologie, Zoologie ți Botanică.
Anastasievici (Misa).— Cunoscut sub numele de maior Mișa, milionar sârbesc; născut la 1803; agonisi prin comerciu o enormă bogăție sub principele Milos Obre-novicl și cumpără In România bunuri foarte întinse. A fost amestecat în toate mișcările politico-dinastice ale Serbiei. După omorî-rea principelui Mihail în 1868 voi să câștige tronul pentru ginerele seu Garașa-nin, dar nu isbuti. De atunci se așeză în România, unde și muri, lăsând averea sa moștenire membrilor familiei Kara-georgievici. Sub Vodă Gr. Ghica, Moldova a făcut la Anastasievici unul din primele el împrumuturi (1855) în sumă de 2,500,00» lei vechi.
Andreescu. — Pictor, născut în BucurescI la 1852, încetat din viață la 1884 în Paris.
Principalele sale tablouri sunt: «împrejurimea Bilturescilor», proprietatea colonelului Perticari; «Cârciuma de pe marginea drumului», «Pădure de fagi», ambele în posesiunea d-lul Take Ionescu ; «După ploae», în posesia d-lul I. Kalinderu, și altele. Numărul tablourilor Iul Andreescu se ridică la 400.
Andrieviciu-Morariu (Silivestru).— Mitropolit, teolog, născut la 14 Novembre 1818 mitocul Dragomirnel (Bucovina), încetat din viață la Cernăuți la 3 Aprilie 1895. După ce termină studiile teologice, se preoți la 1842 și în 1862 ajunse referent provisor la consistoriul episcopesc din Cernăuți unde fu numit definitiv In 1866.
In 1874, se călugărește, în 1877 capătă demnitatea de arhimandrit, iar în 1880 e numit mitropolit al Bucovinei și Dalmației.
A publicat «Cuvântări bisericețlt pe toate Duminecile ți sărbătorile peste an» (1860); «Psaltichie» (1879); «Tipiconul bisericii ortodoxe orientale» (188]); «Epistole pastorale» (Intre 1880 ți 189j, ți «Apologii» 18^8, 188) ți 1890). ’
Angeiescu (Elie). Inginer, profesor, publicist, născut la 4 Iulie 1836 în satul Berteștî (Brăila), încetat din viață în BucurescI la 1882. A făcut primele sale studii în Bucuressl și le a terminat la Paris de
