în secțiunea medicinel; la 1869 a luat parte la conspirațiunea politică a luî Neciaeff și a fost întemnițat în fortereța Petru și Pavel, de unde a eșit numai la 1871 și a fost trimis în exil. La 1872 a fugit din exil s’a stabilit în Elveția, unde a colaborat la Geografia Universală a Ini Elis£e Redus volumul «La Russie» ; apoi a scris în limba rusă : Schițe din istoria Rusiei, 1874. I voi. Revo-luțitmea din Paris iSyi. Povești pentru Popor 3 voi. 1875. In anul 1876 a dirigiat împreună cu Dragomanow ziarul rus : Obstina iar în anul 1877 s’a stabilit în România, intrând ca colaborator la Românul, de sub direcțiunea repausatulul C. A. Ro-setti. Apoi, a colaborat la Telegraful lui C. Fundescn și Telegraful Român dirigeat de I. G. Bibicescu. Cu încetarea acestui ziar a părăsit ziaristica și a publicat treptat: Temnița 1895; In Exil 1896; Nihiliștil 1896, și mal multe broșure privitoare la Basarabia.
Dupe ce a fost cât-va timp funcționar la Arhiva Statului, a intrat în 1896 la Primăria Capitalei ca șef al serviciului statistic.
Argetoianu (Ioan).—General de brigadă, născut în Craiova la 5 Ianuarie 1841. Elev al școaleî militare, a eșit la 1861 cu gradul de sub-locotenent de geniu și a plecat la Paris unde a urmat școala polythecnică și școala de aplicație de la Metz. Ajuns la gradul de căpitan, demisionează din armată la 1867 și e numit mai târziu inginer șef al circonscripținnel din Craiova. Cu ocasiunea resbelului Independenței, reia serviciul cu gradul de maior, în statul-major al di-visiei Il-a și ia parte la operațiile din giu-rnl Plevnei și Vidinulul. ‘
La 1888, fiind colonel, e numit secretar general al Ministerului de Resbel, iar în 1890, director al lucrărilor de fortificații din Bucurescî. " ’
La 1894, e înaintat general de brigadă și în 189-5 e numit Inspector general al geniului.
Arghyropolu .(Gheorghe Gr).— Publicist născut la Bucurescî la 1853. Elev al pensionatului Schewitz, a urmat pe urmă cursurile liceului Sfiintn Sava și facultăței de litere din Bruxelles
întors în țară la 1873 a fost numit în 1874 profesor la gimnasiul Lazăr pentru limb.i franceză și la 1875 profesor de lite
ratură franceză la liceul din Craiova. A mai ocupat în urmă diferite funcțiuni publice, director al prefecturei Brăila, comisar de poliție, sub director al serviciilor penitenciare, prefect de județ până în 1895.
G. Arghyropolu a publicat: Gramatica franceză (1871) Model de regulamente de poliție comunală, Faute d’une bougie comedie în limba franceză (1875) Au feu, comedie tot în limba franceză (1876). El a colaborat la ziarele Joutnal de Bucarest, La Rou-manie, Le Courrier de Roumanie, Fanalul Iul Diogen broșură politică ebdomadară care apăru în 1876 câte-va luni.
Arghyropolu (Grigore). —Magistrat, bărbat politic, născut-în Bucurescî la 1825, mort în Bucurescî la 2 Septembre 1892. A făcut studiile sale liceale și de drept la Paris, de nlide s’a întors la 1848 spre a lua parte la mișcarea revoluționară.
La 1850 a fost numit judecător la Trib. Ilfov, apoi succesiv președinte, membru la Curtea de Apel și la înalta Curte de Justiție, de unde a trecut ca membru la Co-misiunea centrală, dnpc convcnținnea de la Paris.
In 1861 sub preșîdcnția lui Ștefan Go-lescn, a fost Ministru al Justiției, apoi deputat In Constituantă și vice-președinte al Camerei; în 1867 a fost Ministru al Justiției de la 1 Oct. penă la 13 Nov. avend câte-va zile și interimnl Financelpr.
La 1876 s’a retras din politică.
Arghyropolu (Manolache).— Om politic, de origină grec, president al divanului de la 1838, judecător la* secția criminală în 1840, Ministru al dreptăței de la 1851 pănă la 1853. Data nașterci și încetărei din viață necunoscute.
Aricescu (D. Constantin)— Publicist, născut la Câmpulung (Muscel) în 1823, încetat din viață la 1886. Elev al școaleî Sfântu Sava, capătă la 1845 titlul de inginer, dar își părășeste cariera spre a se ocupa de ziaristică colaborând la Pruncul român. Exilat la monăstirea Snagovul an timpul ocupațiunei rusești, petrece acolo nn an, și apoi la 1851 deschide nn teatru în Câmpulung. pe care îl închide peste cât-va timp spre a intra caredactorla Românul (1859)-
Mai târziu a ocupat câți- va ani funcțiunea de director la Domeniile Statului și revi-
