Principalele sale lucrări sunt : Astronomie populară (1837) Convorbiri de geometrie practică (1839) Principii de mecanică (1840) Convorbiri de mecanică usuală (1842) Aritmetica practică cu Tabelele (1843) Fizica de Pouillet (1852) Chimia de Pelonze și Fremy (1853) Cunoștințe pentru școalele primare (1858) Fizica pentru școli primare (1863) Noțiuni de fizică (1870) Manual de aritmetică (1871) Desen al școalelor (1876).
Alexi a colaborat la Gazeta învățătorului Satului (1845—1850) și a întemeiat foaea Muzeul Național (1856 la 1859).
Alexi (Teochar).— Născut la 1843 în Brașov ; a studiat sciințele comerciale, conducând apoi până la 1868 tipografia I. Weiss din București, iar de la 1869 până la 1882 Prima Bancă Transilvană. A scris : «Dicționar germano-român» (1886); «Romänische Poeten», traducere în nemțește din mai mulți poeți români; a redigiat doi ani «Noua Bibliotecă română».
Alexianu (Gheorghe).— Medic, născut în București la 10 Iunie 1830. A început studiile sale la Sfîntu Sava și le-a terminat la Paris, de unde s’a întors cu titlul de doctor în medicină la 1863.
A fost numit medic secundar la Maternitate, apoi ajutor de primar al Capitalei în 1864 și profesor la școala de medicină.
La 1865 G. Alexianu e numit medic legist al Capitalei și Tribunalelor Ilfov, post pe care ’l ocupă până la 1890. El a mai fost medic al consultațiunelor gratuite la spitalul Coltzea de la 1869 până la 1883, membru în comitetul sanitar superior, director general al serviciului sanitar de la 1889, până la 1892.
Doctorul G. Alexianu ocupă și astăzi funcțiunea de profesor la facultatea de Medicină, post care i s’a încredințat de la 1872.
Algiu (Ioan).— General de divisie, născut în București la 10 Noembrie 1834. Fost elev al școaleî militare în 1854, e înnaintat sub-locotenent cu promația de la 1856 și ajunge la gradul de maior în 1864. Pus în disponibilitate la 1866, e rechemat în activitate la 1873, și înaintat colonel la 1877. La 1888, e numit prefect al poliției Capitalei și ocupă această funcțiune până în 1891 când e înaintat general de brigadă, și i se încredințează comandementul diviziei Buzău. La 1896 a dimisionat din armată.
În timpul resbelulul Independenței, a fost șef de stat major al corpului al Il-a de armată, a participat la luptele din fața Plevnei și a fost numit chear comandant al pieței al acelei cetăți cucerită.
Alimăneștianu (Constantin).— Inginer de mine, născut la 27 Septembre 1865 în comuna Alimănești (Olt). A făcut studiile primare și secundare în țară, terminându-le la Paris în liceul Saint-Louis. Elev al școalei de mine din Paris, s’a întors în țară la 1891 când a fost numit inginer asistent în serviciul docurilor și a procedat la reconstrucția liniei ferate Bacău-Piatra. Detașat în 1892 la serviciul minelor din Ministerul Domeniilor, a condus sondajiul pentru căutarea apelor artesiane pe Baragan, și i s’a încredințat conducerea și controlul exploatărilor minere.
A publicat: Raport sumar pentru reorganisarea serviciului minelor (1894) Comunicare asupra sondagiului din Baragan, făcută la congresul naturaliștilor germani (1895).
Raport asupra organisărei serviciului minelor (1895) Conbustibili minerali din România (1896).
Alpar (Ioan).— Pictor paysagist, născut în Bucuresci la 1857. A făcut studiile sale în țară, urmând doi ani cursurile facultăței de drept. Apoi a început să se ocupe de pictură, fără profesor, făcând studiile sale singur după natură, între Câmpina și Câmpinița, cu primele noțiuni ce i-a dat pictorul Andreescu.
A expus pentru prima dată la Intim-Club în 1886, fiind unul din inițiatorii acestui cerc artistic ; de atunci a figurat la toate exposițiile. Lucrările sale mal importante sunt: O casă la Câmpina, Pe marginea băl-țel, O turmă de ol. Acest din urmă tabloâ, medaliat, a fost cumpărat de Minist. Instr. Publice pentru Pynacotecă.
Aman (Teodor). Profesor, pictor, născut în Câmpulung (Muscel) la 1832 Martie, mort îu Bucurescî la 19 August 1891. A făcut studiile sale în Paris urmând -cursurile profesorilor Droleng și Picot.
Reîntors în țară la 1858, Aman a fost numit Director al școaleî de Bele-Arte din Bucurescî la 1864 și profesor de pictură
