însă, a economiei unei societăți și a unui anumit fel de producție, se creează grupe și clase sociale cari, prin raporturile și lupta lor, dau un anumit înțeles vieții sociale și, la rândul lor, explică acest fel de producție și existența lui. De această parte largă, sociologică, a problemei, nu se preocupă d. Garoflid. Dar în marginile problemei agrare, ca o problemă economică propriu zisă, d. C. Garoflid, o repetăm, vede destul de limpede problema, cași soluția ce o comportă, ceeace e, desigur, un merit deosebit pentru d-sa.
Lucrarea de față e o încercare de aplicare consecventă a metodei socialiste sus pomenite la analiza economică și sociologică a problemei noastre agrare și a problemelor pe cari ea le implică, un studiu analitic economico-sociologic al regimului nostru agrar. Dacă această încercare, atât de fragmentară, e reușită sau ba, — și întrucât e reușită dacă e, — aceasta, bineînțeles, nu eu pot s’o judec. Din parte-mi, însă, pot să afirm cu toată siguranța, că nu m’a condus decât dorința de a afla și a spune adevărul. Dealtfel, îmi dau bine seama de toate neajunsurile acestei lucrări. De bună seamă, e prea fragmentară și disparată, chestiile tratate împreună cu problema agrară, cași aceasta însăș, sânt prea fragmentar tratate. Cauza acestui neajuns e următoarea.
În gândul și planul autorului acestei lucrări era o operă largă, care avea să cuprindă chestia socială a țărei noastre în întregimea ei, cu toate problemele vitale ce le comportă, și între cari una dintre cele mai vitale e problema agrară, importantă și vitală, desigur, dar nu unica vitală. Problema agrară face parte din vasta chestie socială a
