țării, e cuprinsă în ea ca o parte într’un întreg, și nu invers cum par a gândi unii din poporaniștii noștri.
O astfel de lucrare asupra chestiei sociale a țării — o lucrare istorică, economică și sociologică în aceeaș vreme, — nu mi-a fost dat să fac. Adversitatea sorții și împrejurări protivnice, extrem de grele, m’au împiedecat dela acest plan atât de ademenitor. Lucrarea de față, cași Cuvinte uitate, e un crâmpeiu din cea plănuită și are, deci, toate neajunsurile unei astfel de opere. Dacă împrejurările vor fi prielnice, voi căuta să complectez și să înlocuesc măcar prin alte câteva mici fragmente aceeace era să fie lucrarea întreagă, bineînțeles, pecât se poate înlocui prin fragmente o operă unitară.
Înainte de a intra în materia propriu zisă a studiului, cercetăm cauza acelui dezacord constatat deatâta vreme de noi cași de alții — și care cercetare e reluată acum de mulți alții — cauza dezacordului adânc, a abizului — mai ales la țară — dintre instituțiile noastre civilizate, dintre legile noastre occidentale și realitatea vieții, în bună parte orientală și semifeudală.
Înainte de această cercetare, dăm loc unui mic fragment: «Din evoluția societăților moderne», necesarmente foarte scurt și insuficient, care învederează, însă, pecât e cu putință în câteva cuvinte, metoda urmată în această lucrare și aplicarea ei. Cercetarea asta e necesară și ne va introduce pe nesimțite, dacă putem zice așa, în însuș obiectul studiului nostru: regimul nostru agrar neoiobag.
Se înțelege, din punctul de vedere al metodii ar fi preferabil și mai logic să începem prin expunerea însăș a acestei metode. Ar fi mai logic,
