Sari la conținut

Pagină:Concepția materialistă a istoriei - Constantin Dobrogeanu-Gherea.pdf/27

Această pagină a fost validată
concepţia materialistă a istorieĭ
23

unde să le ia. Față cu această colosală lipsă de brațe, față cu această nevoe economică, strănepoțiĭ puritanilor, republicani pur sang, aŭ ajuns ceĭ maĭ aprigĭ sclavagiștĭ și aŭ organizat robiea cu o cruzime și pe o scară atît de întinsă în cît aŭ lăsat în urmă pe selbatecĭ și pe barbarĭ.

Sub regimul sclavagist aŭ început iară‑șĭ să crească enorm bogățiile Americanilor (de astă dată numaĭ ale uneĭ minoritățĭ, stăpîniĭ de robĭ), populația a prins a crește foarte tare și cu atîta maĭ tare cu cît o ajuta la creștere și imigrația din Europa, industria a luat un avînt foarte mare. Dar cu cît creștea populația, cu cît producțiea se făcea maĭ sistematică și maĭ științifică, cu atîta sclavagiul negrilor ajungea maĭ puțin folositor, ajungea maĭ de prisos: un sclav și maĭ ales un sclav negru e un lucrător prost, cu atît maĭ mult într’o producție maĭ înaintată, maĭ științifică. Afară de aceasta, pentru sclavĭ trebue o mulțime de supraveghetorĭ la lucru, de paznicĭ să nu fugă etc; apoĭ pieirea unuĭ sclav e o pĭerdere mare pentru stăpîn. In toate aceste privințe un lucrător salariat e maĭ convenabil. Cînd decĭ înmulțirea populațieĭ prin nașterĭ și imigrare a creat un stock mare de proletarĭ liberĭ de rasă albă, sclavagiul a trebuit să cază, ne maĭ fiind economic. Și cu cît ajungea sclavagiul maĭ de prisos — și chiar vătămător economicește — cu atîta creștea și mișcarea aboliționistă, care s’a sfîrșit prin desființarea robieĭ.