Pagină:Bakunin - Dumnezeu și Statul.djvu/40

Jump to navigation Jump to search
Această pagină nu a fost verificată


la o vreme determinată în timp. Dar pe dată ce vom fi pus asemenea întrebare, va trebui să și recunoaștem că nici o dezlegare cu putință iea nu poate avea pentru noi.

A recunoaște obîrșiea unui lucru, însamnă a recunoaște toate cauzele, toate lucrurile a căror acțiune simultană și succesivă, directă și indirectă, a produs acest lucru. Ie vădit că pentru a determina obîrșiea sistemului nostru solar, ar trebui să cunoaștem pănă la cea din urmă, nu numai această întreagă nesfîrșitate de lumi cari au existat pe vremea nașterei sale și a căror acțiune colectivă, directă sau indirectă, l’a produs, ci și toate lumile trecute și toate acțiunile lumești al căror produs au fost chiar lumile astea. Ie destul si spunem că obîrșiea sistemului nostru solar se pierde într’o înlănțuire de cauze sau de acțiuni, nesfîrșite în spațiu, eterne-n trecut, și pe care, prin urmare, ori-cît de reală sau de materială ar fi, nu vom putea-o nici o dată determina.

Dar dacă ni-i cu neputință de-a recunoaște, într’un trecut etern și-n imensitatea nemărginită a spațiului, obîrșiea sistemului nostru solar sau acea sumă nedefinită de cauze a căror acțiune combinată a produs sistemul acesta și va urma mai departe să-I reproducă în veci, cîtă vreme nu va dispărea și dînsul la rîndul lui, putem cerceta obîrșiea aceasta sau cauzele acestea-n efectul lor, cu alte cuvinte în realitatea prezentă a sistemului nostru solar, sistem care ocupă-n nemărginirea spațiului